La mulţi, mulţi ani şi buni, Valentina Teclici!
***
Dorul de a râde româneşte
Poetei, traducătoarei şi scriitoarei,
Valentina Teclici
Născută în viscolul iernii
te-odihneşti într-un vulcan aprins.
În ochii tăi purtând seninul,
roua ce arde pe pleoape
adapă visul călătorului
spre orizonturi de lumină
şi-adâncuri diafane.
Clepsidra timpului tău
deapănă stropi
de-aghiasmă fierbinte…
Într-un colţ tainic al fiinţei
cultivi cu tandreţe şi dăruire
pomi roditori,
adunând în cămara-ţi sacră
fructul pasiunii
pentru cuvânt şi poem.
Inima plină de dragoste
debordează de fiorul metaforei.
Aici şi acolo străluceşti
precum scoica paua
cu irizaţii multiple
în versuri bilingve.
Gândurile bune, visări albastre,
călătoare dar statornice păsări
îşi au cuibul în sufletul tău curat,
iar moara creaţiei macină
cuvinte cernute cu dibăcie
în stihuri înmugurite
pline de mireasma
harului divin.
Ziditor de Poduri lirice
peste maluri la mari depărtări,
semănător de bună sămânţă
în pământ fertil
unde ploaia credinţei
şi iubirii de rădăcinile strămoşeşti
sub zaimful unui sentiment
neostoit, veşnic verde,
mărturisit cu sinceritate
dezvăluie năvalnicul
„dor de-a râde româneşte”.
————————————-
Vasilica GRIGORAȘ
Vaslui
21 ianuarie 2018