Toarce Leana
Toarce Leana firul de fuior
Din cânepă de astă vară
Cu sufletu-i plină de dor
Gîndind la frunză verde iară.
Trecută printr-o iarnă lungă
Zadarnic așteptând pe vatră
Un prinț pe calul alb s-ajungă
Și-n astă lume s-aibă soartă.
A tors la fire depănate
Ghemuri in cunune mari
Dar de iubire n-avu parte
Și-a tot oftat printre hlăndari.
Ce iarnă tristă pentru fată
Să toarcă mereu ne-iubită
Flăcăi cu inimă de piatră
Viață tristă ne-mplinită.
Degeaba a pus busuiocul
Sub pernă pe la Bobotează
Că torsul ei n-a fost norocul
Și-acuma ochii lăcrimează.
Când colțul ierbii va-nverzi
Și cânepa in câmp va crește
Firele ce-a tors le-va urzi
Va țese pânză de poveste.
Dar când dughitul o să vină
Poalele-n brâu va sufleca
Și in băltoaca cea divină
Cu mult curaj se va-nbăia.
Când cânepa la mal va scoate
Poate-un flăcău o-va vedea
Ș-atunci in visul ce-l socoate
Norocu-n brațe-i va ședea.
Vor melița cânepa-n doi
La tocătoare lângă vatră
Iubirea-n drag curgând șuvoi
Pe firul de fuior purtată.
—————————–
Zamfira CIOBANU
15 martie 2019
Tablou Nicolae Grigorescu – Țăranca torcând