DOUĂ UMBRE
Două umbre-am mai rămas
Pe copacul de iubire
Dintr-o vară de pripas,
Dintr-o dulce amintire,
Două umbre-mbrățișate
Sub un soare blând și drag,
Prin ierburi vii, aromate,
Prin păduri de brad și fag,
Două umbre lucitoare,
În inimi cu foc nestins,
Însă una, subit moare
Și te trezești în abis,
Rătăcești prin codrul verde
Umbrele să le găsești
Și, dacă-n sfârșit le-oi vede,
Să le săruți, te gândești,
Să îmbrățișezi trecutul
În lumina unui gând,
Să împrăștii tot urâtul
Ce-n cale-ți stă fumegând!
Două umbre-n miez de timp
Stau încă îmbrățișate
Anotimp dup’-anotimp,
Chiar și dincolo de moarte!
———————————–
Florentina SAVU
10 Martie 2019
Foto sursă Internet