Baladă pentru mama mea
Mă-ndrept spre soare
să te privesc prin raze,
Ai chipul diafan și zâmbet
de lumină,
Măicuța mea, în lume
ai fost mereu străină!
În drumul spre Emaus,
nu te-ai oprit în loc,
vrednic te-ai purtat
și brațele întinse
le-ai transformat în aripi,
pentru micuții tăi!
Cu vorbe alintate
ne cuibăream la sân,
ne mângâiai pe creștet
și tolba de povești
o deșirai cu foc!
În nopțile cu zbucium
când noi eram bolnavi,
tu ne vegheai cu lacrimi
și chipul tău plângea!
Ne-ai învățat în viată
să fim cinstiți și harnici,
curați și bucuroși,
să fim garantul nostru
să te mândrești cu noi!
Măicuța mea cea dragă
de-ai știi cât te iubim
și frații mei aievea cu
flori te vom primii!
În sfintele locașuri
din cer și pe pământ,
vom scrie versuri multe
să le citești când vii!
Ne este dor de tine
Măicuța mea cea bună,
cu chipul diafan și
zâmbet de lumină!
———————————–
Miriam Nadia DĂBĂU
(Miriam Miriam)
Paris, Franța
26 februarie 2019