Cartea, ed. Proema, Baia Mare 2017, 817 p., prefață de acad. Dinu C. Giurescu, e un dialog și un testament: „(…) Las urmașilor mei faptele, așa cum au fost ele, să le judece ei, să le aprecieze, să le cântărească și să dea verdictul, pentru că fără îndoială, un verdict până la urmă va prevala. (…) În ce mă priveşte, tot ceea ce am făcut, am făcut gîndindu-mă la popor şi la ţară. Pentru acest motiv, pot privi în ochii oricui. (…) Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi istoria, care va fi scrisă fără ură şi părtinire, cu privire la evenimentele din decembrie 1989 şi la rolul pe care l-am avut şi eu, şi instituția pe care o conduceam atunci, în acel moment de răscruce al destinelor ţării noastre. De aceea, vă solicit un singur lucru: sentinţa pe care o veţi da dumneavoastră să coincidă cu verdictul Istoriei, pentru ca să nu fie infirmată de aceasta. Vă mulţumesc.” General-colonel (r) Iulian N. Vlad
Fiind vorba de confesiuni, cartea se găsește la editura, în librării, biblioteci, a fost lansată la Slatina, Râmnicul Vâlcea, Brăila etc., https://www.youtube.com, mă simt obligat să relatez cum l-am cunoscut pe gen. Vlad, pentru că e greu de imaginat interlocutori mai diferiți, la antipozi. Un consilier academic pe viață în Germania, cu România în sfera de interese a marilor puteri, 1774-1990, un doctorat ce depășea autocefalia îngustă, ortodoxă, a unei culturi de anonimat, și șeful Securități demonizate. Securist-Terorist! Și totuși, în mod paradoxal, o atmosferă de empatie reciprocă, fără prea multe cuvinte, s-a instalat de cum am dat mâna. Pentru ca nu îi eram un necunoscut, i-am promis, dacă-l interesează tematica mea, că-l voi ține la curent și nu mica mi-a fost mirarea când m-a sunat de ziua mea și mi-a confirmat primirea unor analize, folosind, în gluma, câteva fraze în germană, care evident, nu-i era străină. Avea umorul discret, neostentativ al unui intelectual, care într-o alta conjunctură istorică, ar fi fost un profesor apreciat, pentru ca era autentic.
Oamenii slabi sunt brutali, gălăgioși, nepoliticoși și clachează în momente de criză. Gen. Iulian Vlad era exact contrariu. Blând, discret, de o politețe curtenitoare de modă veche, nu ridica nici odată vocea, se exprima mereu liniștit, cu măsură, ca cei responsabili, de care depinde soarta altor oameni în vreme de criză. S-a văzut asta în decembrie 1989, când alături de gen. Gușă au salvat integritatea statului, țara de un carnagiu și mai ales de o invazie militară din est, sud și vest.
Personal îi sunt recunoscător ca m-a recomandat în Consiliul științific al revistei Periscop. Publicația Serviciului de Informații Externe are o rubrica de analize social-politice, cam ce fac și eu de decenii în turnul de fildeș privilegiat, protejat de lege, ca să fac față presiunilor de tot felul. Astfel de analize întocmesc, după cum se știe și cei din serviciile secrete, chiar dacă nu atât de liberi și dezinteresați, ca universitari tot timpul în agora, supuși altor constrângeri.
Daca în Rusia, KGB-ul a lichidat Partidul găunos, marxist-leninist, păgubos Imperiului, în a doua țară ortodoxă ca mărime, Securitatea a eșuat în a opri marșul victorios al Partidului ortodoxo-comunist moldo-valah PMR, PCR, FSN, PDSR, PDL, PSD, dar a împiedicat cu succes un război civil cu 60.000 de morți, planificați. Consecințele, uneori cutremurătoare, nu numai pentru acad. Giurescu, le vedem și în cărțile la fel de dramatice și bine documentate, Factorul intern și Fereastra serviciilor secrete, ale gen. Rogojan și mai ales în faptul că cinci milioane au votat cu picioarele, cum spun americanii, s-au băjenit în vest, unde se nasc deja mai mulți romani decât în țară.
La înmormântarea de la Ghencea militari, la care firește am venit din Germania, gen. Vlad, care a refuzat să tragă în propriul său popor și a fost amenințat de aceea de dictator cu plutonul de execuție, care a refuzat să participe la un razboi civil regizat, a dejucat planul unei invazii străine, și a fost condamnat de aceea la 25 de ani de pușcărie, care a fost expus la opt atentate, Partidul, în lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane, i-a refuzat onoruri militare. În cuvântul sau la catafalc, în fața unei mari mulțimi de oameni, gen. Rogojan prefigura această carte – testament, pentru istorie.
Daca în arhitectură, cheia de boltă reprezintă piatra din vârful unui arc arhitectural, fiind simultan elementul de susținere al întregii structuri, Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie, este cheia de boltă a Factorului intern și Ferestrei serviciilor secrete, cele trei cărți însumând doua mii de pagini, fără de care nu se poate înțelege mai nimic din ultimele trei decenii. Am toată considerația și încrederea că munca generalilor Vlad și Rogojan va da roade, prin adevăr la demnitate și renașterea României. Habent sua fata libelli
https://logossiagape.
http://www.viorel-roman.ro/
http://www.viorel-roman.ro/
viorel-roman-bremen.over-blog.
——————————
Dr. Viorel ROMAN
Timișoara, la 19 februarie 2018