Cartea, ed. Proema, Baia Mare 2017, 817 p., prefață de acad. Dinu C. Giurescu, e un dialog și un testament: „(…) Las urmașilor mei faptele, așa cum au fost ele, să le judece ei, să le aprecieze, să le cântărească și să dea verdictul, pentru că fără îndoială, un verdict până la urmă va prevala. (…) În ce mă priveşte, tot ceea ce am făcut, am făcut gîndindu-mă la popor şi la ţară. Pentru acest motiv, pot privi în ochii oricui. (…) Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi istoria, care va fi scrisă fără ură şi părtinire, cu privire la evenimentele din decembrie 1989 şi la rolul pe care l-am avut şi eu, şi instituția pe care o conduceam atunci, în acel moment de răscruce al destinelor ţării noastre. De aceea, vă solicit un singur lucru: sentinţa pe care o veţi da dumneavoastră să coincidă cu verdictul Istoriei, pentru ca să nu fie infirmată de aceasta. Vă mulţumesc.” General-colonel (r) Iulian N. Vlad 

Fiind vorba de confesiuni, cartea se găsește la editura, în librării, biblioteci, a fost lansată la Slatina, Râmnicul Vâlcea, Brăila etc., https://www.youtube.com, mă simt obligat să relatez cum l-am cunoscut pe gen. Vlad, pentru că e greu de imaginat interlocutori mai diferiți, la antipozi. Un consilier academic pe viață în Germania, cu România în sfera de interese a marilor puteri, 1774-1990, un doctorat ce depășea autocefalia îngustă, ortodoxă, a unei culturi de anonimat, și șeful Securități demonizate. Securist-Terorist! Și totuși, în mod paradoxal, o atmosferă de empatie reciprocă, fără prea multe cuvinte, s-a instalat de cum am dat mâna. Pentru ca nu îi eram un necunoscut, i-am promis, dacă-l interesează tematica mea, că-l voi ține la curent și nu mica mi-a fost mirarea când m-a sunat de ziua mea și mi-a confirmat primirea unor analize, folosind, în gluma, câteva fraze în germană, care evident, nu-i era străină. Avea umorul discret, neostentativ al unui intelectual, care într-o alta conjunctură istorică, ar fi fost un profesor apreciat, pentru ca era autentic.

Continue reading „Viorel ROMAN: ,,Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie”, de Aurel I. Rogojan” →