Victor COBZAC: Schiță de portret, Grigore Vieru

SCHIȚĂ DE PORTRET,
                                           GRIGORE VIERU

 

De-o limbă,
Ca și Eminescu,
Nu știu un suflet mai curat,
Divin și mai nevinovat,
Mai cald… o fire mai cuminte,
De-o profunzime,
N-am cuvinte.

 

De-un grai,
Ce peste tot doinește,
Nu știu un altul mai frumos,
Nici unul mai melodios,
Mai drag, mai sfânt și mai durut,
Cel pentru care a luptat,
Cum a putut.

 

De-un sânge,
Cu Ștefan cel Mare,
De înălțimea… vârf de munte,
Nea Grig (Vieru) cu pletele cărunte,
Ne-a fost și sabie, și scut,
La agerime și curaj
De ne-ntrecut.

 

Din mâna
De țărână-n care,
S-a întors,… să-și caute părinți,
La cina cea de taină se adună sfinții,
Sfințind cu rugăciuni de ore,
Un scaun rezervat
Pentru Grigore.

 

Acuma-i
Lângă Dumnezeu,
Și când cu lacrimi cerul plouă,
Din cer, … Vieru ne transmite nouă,
Povețe prin poeme de valoare,
Scrise cu inima și pana,
Raze de soare.

 

——————————————

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău, Basarabia

31 ianuarie 2019

Lasă un răspuns