Nopţi şi zile binecuvântate
Asfinţitul în nuanţe stacojii
se-mbăiază cu smerenie
într-un iureş de şuvoaie.
Soarele se dizolvă încet
în cerul ondulat al mării
apoi renaşte lumina
pe coama unei noi zile.
Trec nopţi şi zile
sfărâmate-n note punctiforme,
veşnicie în vârtelniţa grăbită
care deapănă stropi de plâns
şi înnoadă fărâme de zâmbet.
Crepusculul şi zorii gemeni
statornici peste înălţimi şi-adâncuri
îmi scormonesc în taină inima.
Gândurile-mi umblă valvârtej
pe aripi de pasăre zburată,
roi de-albine spre alt sălaş,
noian de cuvinte bolborosite
mult prea sărace
pentru a-mi exprima mirarea.
Obosită mă odihnesc
în ploaia vorbitoare a nopţii
plutind spre geana dimineţii
rază timidă de soare
care atinge tandru
creştetul unei sălcii.
Beau cu lăcomie
din apa răsăritului
şi prudentă reaprind
focul lăuntric sfinţitor
în capela unei noi zile.
De la răsărit la apus,
din zori în noapte
alerg răsfăţată de timp
topindu-mă încet
ca un plăpând fulg de nea.
Fiţi binecuvântate,
nopţi şi zile,
în balansoarul vostru
mă simt binecuvântată!
—————
Vasilica GRIGORAȘ
Vaslui
Noiembrie 2020