Vasile COMAN: Plânge mama…

Plânge mama…

 

Câte lacrimi varsă o mamă
Ştie numai Dumnezeu,
Spini în inima-i sărmană
Chin şi gemete mereu.

N-ai avut copilărie…
Toți te-au înhămat la jug,
De-ai fi avut brațe- o mie
Toate le-ar fi pus la plug.

Mă-ntrebam, adesea…oare
Cum duci lingura la gură
Şi curg lacrimi, în mâncare
Din frumoasa ta făptură.

Băteai drumul întristată
Când alții erau la şcoală,
Cum să nu fii supărată…
Când plângea şi talpa goală?

Şi câți te-au luat în râs
Fiindcă n-aveai haină groasă,
Ştiu, măicuță…cât ai plâns…
Dar erați prea mulți la masă.

Amintiri…ce dor ca boala
Şi nu găseşti alinare…
Îți ştergi ochii, cu năframa,
Plânge mama…şi mă doare…

22 februarie 2018 Ploieşti

——————————–

Vasile COMAN

 

Lasă un răspuns