A venit toamna încă o dată
am mai îmbătrânit puţin
sunt un şurub ce-a ruginit în poartă
şi scârţâie-n prelung suspin.
Aleargă frunze pe asfalt
şi se lipesc de el, prea ude,
când curge ploaia din înalt
fiorul toamnei mă pătrunde.
De mă cuprind melancolii
nădejdea mi-e, Doamne, la Tine
Eşti raţiunea mea de-a fi
că-n rest toate-s deşărtăciune.
Pe aproape e Crăciunul
Parcă-i primăvară, Doamne,
iar pe-aproape e Crăciunul,
caut anii tinereţii
şi nu mai găsesc niciunul.
Umedă îmi e privirea,
mângâi creanga de copac
mi-o imaginez în floare
înghit lacrima şi tac.
Şi e, totuşi, iarnă, Doamne,
într-un decembrie rebel
ce nu vrea să intre-n schema
iernii acesteia, de fel.
Câte ierni şi câte toamne
au trecut, nici nu mai ştiu,
doar atâta simt eu, Doamne,
că mi s-a făcut târziu.
Cheia Bătrânei
Stă bătrâna gârbovită
pe o bancă sub un tei,
toate tristeţile lumii
sunt ascunse-n ochii ei.
Se gândeşte neîncetat
la căsuţa ei umilă
ce i-au vândut-o copiii
ca să-şi construiască vilă.
Dar în vilă n-are loc,
i-au făcut lângă grădină
cămăruţă cu un geam
să privească spre lumină.
Căci copii-s ocupaţi
se plimbă în jos şi-n sus.
Merg chiar la Biserică
Să-L slăvească pe Iisus.
“Fii, măicuţă mulţumită
să ne-ajuţi pe fiecare!
Cine astăzi ţi-ar mai da
farfuria cu mâncare?
Că dacă ai îmbătrânit
nu este a noastră vina,
vila se-ntreţine greu
vrem să schimbăm şi maşina.!”
În clipele de răgaz
ascunzând o cheie-n mână,
se îndreaptă către casa
unde a fost, cândva, stăpână.
Numai cheia i-a rămas
că în rest toate sunt duse,
casă, tinereţe, soţ,
sunt durerile-i nespuse.
Lung priveşte printre gard
şi îşi vede viaţa toată,
simţind cum din ce în ce
de puteri este lăsată.
Însă, într-o dimineaţă,
au găsit lângă grădină,
moartă, pe bătrâna mamă,
tot strângând o cheie-n mână.
Bătrâna doamnă cu sclipici…
Bătrâna doamnă cu sclipici
Cu viaţa-i ca o zi de post
priveşte-n juru-I fără rost
şi are un fel de… tremurici.
A fost o doamnă cu renume
Acuma este o frunză-n vânt
rătăcitoare pe pământ
şi nimeni n-o strigă pe nume.
Şi umblă, aşa, ca o nălucă
iar tinereţea-i e departe
nu se mai teme de moarte
uitând acasă să se ducă.
Doamna noastră cu sclipici
se-ntinde-n iarba de pe jos
visează atâta de frumos
şi s-a oprit din… tremurici.
A fost o doamnă cu sclipici…
Bătrâna şi căţelul
Stă pe bancă-n parc bătrâna
lângă ea cu un căţel
tot ce i-a rămas pe lume
este acest sufleţel…
Se gândeşte la trecut
anii nu poate să-i schimbe
iar căţelul lângă ea
sare-n sus şi face tumbe…
Are doi bani în batistă
cumpără cu ei o pâine
din care mănâncă ea
ce rămâne dă la câine…
Şi se bucură căţelul
dând din coadă a bucurie
cine o să moară primul
niciodată nu se ştie…
Dar acum bătrâna noastră-i
fericită peste poate
împărţind cu acest căţel
marea ei singurătate…
Case frumoase şi triste…
Case frumoase şi triste,
pe dealuri împrăştiate,
nimeni nu vă locuieşte,
sunteţi case-nsingurate…
Pe dealuri împrăştiate,
case frumoase şi triste,
mai că-mi vine, când vă văd,
să-mi vărs lacrima-n batiste…
In voi nu e sărbătoare,
nu vă vin colindători,
căci, cei ce v-au construit,
sunt plecaţi în alte ţări…
Puteau găsi bucurii,
chiar aici, la ei acasă,
cum că ar sta cu toţi cei dragi,
adunaţi la aceeaşi masă…
Cum că ar asculta cucul,
în pădurea înverzită,
admirând pe sub copaci,
vioreaua înflorită…
Căci averea pe pământ,
nu are nicio valoare,
omul se duce sărac,
dincolo, atunci când moare..
Nu mai chinuiţi copiii,
care plâng rămaşi în ţară!
Niciodată nu uitaţi:
Ei sunt singura Comoară…
Ce dimineaţă, Doamne…
Ce dimineaţă, Doamne şi ce zori!
Privirile cu toamnă se-nconjoară
şi simt tristeţe adâncă deseori
când florile se pregătesc să moară…
Şi curge timpul, se subţiază aţa,
doar Someşul rămâne veşnic viu
şi trece, aşa, pe nesimţite viaţa
şi simt deja că-mi este prea târziu…
Suflet rătăcit
M-am întors acasă pe un drum de ţară
şi-am stat de vorbă cu pădurea
mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară
de când eu am plecat aiurea
Am croit cărare prin boabe de rouă
şi m-au copleşit aducerile-aminte
razele de soare au spart pădurea în două
şi mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte!
Am trecut tăcută pe sub merii-n floare
ce mi-au nins cărarea semn de bun venit
ziua-ntreagă,parcă,era o-ntrebare:
ai venit acasă suflet rătăcit?
Zădărnicie
In casa aceasta a locuit un om,
avea în grădină flori și roșii
si dmineața îl trezeau cocoșii,
iar fructele le lua direct din pom!
Mai avea-n grădină și un gutui,
le admiram și iarna când treceam,
cum stăteau înșiruite-n geam,
galbene cu puful ca de pui…
Acolo, lăngă casă, avea o vie,
cu struguri albi și tămâioși,
cum nu se poate mai gustoși,
iar viața îi părea o veșnicie…
Prin curte îi zburdau nepoții,
din prispă îi privea cu bucurie,
în jur era tot veselie,
dar, anii au fugit ca …hoții.
Acum n-ai ce să mai admiri,
omul a plecat, de mult, spre stele,
lăsând aicea toate cele
și un crâmpei de amintiri,
care… vor dispărea și ele…
Trecurăm pragul…
Suntem atât de singuri pe pământ,
Ne aplecăm ca salcia pe ape,
Haina moarte e tot mai aproape,
Iar vorbele ni-s pulbere în vânt…
Si ne târâm, încet, ținuți de un baston,
Suntem un tată, sau poate o mamă,
Dar nimenea nu ne mai bagă-n seamă,
Ne înconjoară ziduri de beton…
Noi pe pământ nu mai avem un rost,
Ce-a trebuit să facem am făcut,
Ne doare că prea iute a trecut
Si nu putem să fim precum am fost…
Nu ne mai încântă azi un răsărit,
Ne deranjează razele de soare,
Nu mai simțim nici corpul care doare,
Iar sufletul ni-e tot mai răvășit…
Ne ținem, strâns, de mână, cu tot dragul,,
Lăsând în urmă vise și amintiri,
Pe care le-am clădit din ce te miri
Si, curajoși, trecurăm iarăși pragul…
——————————
Titina Nica ŢENE
Cluj-Napoca
Noiembrie 2020
***
Date bio-bibliografice
Titina Nica Ţene-poet şi prozator. Născută la 10 iulie 1944 în satul Uşurei, comuna Şuşani, jud.Vâlcea, membru fondator al Ligii Scriitorilor Români.
Studii: Liceul teoretic din Drăgăşani, Şcoala Tehnică Hortiviticolă de 4 ani Drăgăşani. Debut în revista Săteanca. Învăţătoare la Tarna-Mare, apoi secretară la revista TRIBUNA Cluj-Napoca.Este membră fondatoare a Ligi Scriitorilor Români, septembrie 2006.
Cărţi publicate:Bucuria lucrurilor simple, poezii pentru copii, Editura Ion Creangă, 1989, Recreaţia grădinii, poezii pentru copii, Editura Porto-Franco, Galaţi,1997, Amurg de întoarcere, volum de versuri, Editura Napoca –Star,2002, Pietre de aducere aminte, povestiri, Editura Napoca-Star,2004, Scaunul Harului , poezii, Editura Contrafort, Craiov,2009.Viaţa ca o punte, Editura DACIA XXI, 2011, Anotimpul jocului, Editura NICO, Târgu Mureş, 2011, Un strop de veşnicie, Editura Semănătorul, 2012, Un strop de veşnicie, Editura Ecou, Cluj–Napoca, 2012,Un strop de veşnicie, ed.II-a, traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner, Neastâmpărul toamnei, poezi, Editura Semănătorul,2014, şi O noapte palpitantă-întâmplări c-o nepoţică povestite de bunică, Editura Semănătorul,2014, povestiri pentru copii, Întâmplări hazlii cu o nepoţică povestite de bunică, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Ecou Transilvan, 2014, Nostalgia întoarcerii, Editura Absolut, București, 2016. Despre aceaste cărti au scris revistele:Oglinda Literară, Viaţa de Pretutindeni, Amurg Sentimental, Eminescu, România Literară, revistele on-line A.R.P. Zeit,Vestea, etc. Articolele au fost semnate de Alex. Ştefănescu, Al.Stănescu, Petrică Birău, Mariana Zavati Gardner(Anglia), Ioan Miclău (Australia), Mariana Sperlea, Ionel Andraşoni, Ioan Pop, Marin Oprea, Marian Barbu, Adina Enăchescu.N Tomoniu, Mariana Cristescu, Antonia Bodea, Petre Petria, Rodica Marian, Voichiţa Pălăcean- Vereş, Raveca Vlaşin, Virginia Brănescu, Liliana Boian Terziu, Floarea Ranta Cândea, Paraschiva Cărbunar şi alţii.Drumul spre suflet, memorii, Editura Semănătorul, 2014 şi Drumul spre suflet, memorii, cu o prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2014.
În anul 1981, după o noapte de stat la coadă la ulei, cu toată familia şi ne reuşind să venim acasă cu nici-o picătură de ulei, ţiganii ne-au călcat în piciaore, a scris o scrisoare lui Adrian Păunescu, la revista FLACĂRA. Cu o săptămână înainte veniste la Cluj însoţinnd familia dictatorului Ceauşescu.În scrisoare arăta că în Cluj şi în ţară se moare de foame şi ar fi de bun simţ să nu-l mai susţină pe dictator. Adrian Păunescu a trimis scrisoarea la Securitatea din Cluj şi, ca urmare Titina Nica Ţene a fost dată afară din servici şi a lucrat la revista TRIBUNA şapte ani pe un post ne adecvat studiilor, cu o jumătate de normă. Numai după Revoluţie a fost pusă în drepturi.
Colaborări: Colaborează la revistele: Tribuna, Amurg Sentimental, Ecoul, Rusidava Culturală, Cuvând Torăcean-Serbia, Viaţa de pretutindeni, Lettres Europeennes-Belgia, Dor de Dor, Poesis,Milenium, Poezia, Eminescu,Semne, Pietrele Doamnei,şi revistele o-line ARP şi Iosif Vulcan, Confluenţe Româneşti,Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul Transilvan,Confluenţe Românşti, Agora Literară, Diebrucke(Germania ), OBSERVATORUL din Toronto, eCreator,Rotonda Valahă, Radio Pro-diaspora-Noua-Zeelandă, şi în alte câteva reviste din Spania.
Este prezentă în Dicţionare, ca: Oameni de ştiinţă şi artă vâlceni, de Petre Petria, 1996; Dicţionar de poeţi, de Petru Poantă,Cluj-Napoca,1998; Clujeni ai secolului 20-dicţionar esenţial, 2000 şi Personalităţi române şi faptele lor, de Constantin Toni Dârţu, 2004,Enciclopedia Personalităţilor din România(Who is Who), Dicţionarul Ligi Scriitorilor Români,vol 2, DICŢIONARUL Scriitorilor Români de Azi, Dicţionarul PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR; VOL.58, în Antologii din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011. Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale.Mic dicţionar, de Petre Petria, 2009. Este prezentă în Dicţionarul Autorilor Români Contemporani, de Alina Kristinka, Este în Enciclopedia “Personalităţi Române şi Faptele lor-1950-2013“, vol.56, autor Constantin Toni Dârţu, “Femei şi destine din Ţara Vlădesei “ de Doina Mărghitaş, ( Titina Nica Ţene- o olteancă în Ţara Vlădesei) etc. Este în Enciclopedia scriitorilor români de pretutindeni-Dicționarul Scriitorilor Români editat de Academia din Republica Moldova în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Moldoveni, autori academician Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău. În această amplă lucrare sunt prezenți Al.Florin Țene împreună cu soția Titina Nica Țene și fiul dr.Ionuț Țene. Antologia APOLON, patru volume, Bucure;ti, 2020.
Este tradusă de Ana Muela Sopena, alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu, Carolina Ilica, Geo Bogza, Ion Stratan, Nora Iuga în limba spaniolă în revista ARBRE DEL TEMPS, din Catalania şi Germania de către Mircea M. Pop, spanielă, albaneză și Italiană.
Este prezentă în Antologia “Cărticica mea de vară “, Editura Maria Cristina, 2013.
Mariana Cristescu editează cartea “FAMILIA ŢENE- Destine contemporane “, Editura NICO, Târgu Mureş, 2013.
Este prezentă în Antologia Internaţională de Poezie Românească, ARTA DE A FI UMAN, vol.5, 2013, editată de Daniela Voicu, antologia AFIRMĂRI culturale, întocmită de Elena Buţu, Ed.Sitech, Craiova, 2014, “ Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele“, întocmită de Elisabeta Iosif, Editura Cetatea Cărţii, 2014. Editura CETATEA CĂRŢII, 2014, “OGLINDA Ligii Scriitorilor Români- o altfel de istorie a literatrurii române”- 2016, și antologia internațională „Poesia oltre confini “, apărută în Canada, și difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia și România.
Premii: Ecoul, la Festivalul de poezia George Coşbuc, Bistriţa,1984, Premiul 1, la Festivalul de poezie Liviu Rebreanu,Târgu Mureş, 1985, premiul a fost acordat de Puia Florica Rebreanu, fiica marelui prozator. Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucureşti, 2002,organizat de revista Amurg sentimental.Premiul pentru anul 2011 al Ligii Scriitorilor pentru poezii pentru copii.Premiul I la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS, 2012. DIPLOMA editurii NAPOCA NOVA pentru volumul „ Un strop de veşnicie„, pe anul 2012. Premiul la Secţiunea Volume de Versuri Publicate la Festivalul Naţional de Poezie, ION BUDAI DELEANU,ediţia a III-a , 2013, cu volumul UN STROP DE VEŞNICIE, Marele Premiu la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS pe anul 2014, cu un sejur de 10 zile la Eforie Nord. Premiul din partea Japoniei „ Art & Life„-2014, pentru proză scurtă, a primit DIPLOMA VIRTUTEA LITERARĂ din partea conducerii Ligi Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literară, în iunie 2014.Premiul Ligii Scriitorilor Români pentru Memorialistică, pe anul 2014.
A primit în anul 2014 pentru întreaga activitate literară şi pentru 50 de ani de căsătorie cu scriitorul Al.Florin Ţene, brevetul şi medalia „Liga Scriitorilor Români-Filiala Gorj “.
Premiul special al juriului la Concursul Internațional “Art&Life “, pentru Poezie, Japonia 2015.
A primit din partea Primâriei și a Palatului Culturii din Bistrița CERTIFICATE of EXCELLENCE și Medalia LIVIU REBREANU pentru contribuția la promovarea autorului romanului “Răscoala”.A primit de Ziua Națională a Culturii din anul 2017 Medalia ZIUA NAȚIONALĂ A CULTURII-15 ianuarie, cu efigia lui Eminescu.
Referinţe critice ( Selecţiuni): “ Titina Nica Ţene, Pietre de aducere aminte, povestiri, Cluj, Ed Napoca-Star,2004, 48 p. Amintiri din copilărie pe care autoarea şi-a petrecut-o, ca atâţia alţi scriitori români, la ţară. Ea nu imită însă pe nimeni. Modestă, cuviincioasă, plină de duioşie, ne câştigă simpatia, tocmai prin această “cuminţenie a pământului”.(Alex. Ştefănescu-România Literară nr.35/8-14 septembrie 2004).
“Am savurat cartea de povestiri a talentatei Titina Nica Ţene din Cluj-Napoca.M-a impresionat prospeţimea limbajului şi am rămas cu dorinţa de a citi mai mult(…) talentul didactic al autoarei se simte în limbajul copilei, care are o altă înţelegere privind sensul cuvintelor comparative cu adulţii, mereu preocupaţi cu muncile epuizante de la sat.(…) Autoarea are un talent înnăscut de a folosi limbajul în maniera cât mai economică, asemenea celor trăiţi şi orientaţi nativ ecologic. Umorul mocnit caracterizează fiecare pagină a cărţii. În lumea noastră globalizată, unde sunt percepute ca o clonare de idei şi fapte şcolile înalte oferă cursuri CREATIVE WRITING, din când în când, îşi face simţită prezenţa câte unui scriitor autentic, cu talent înnăscut şi care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Ţene este o astfel de scriitoare.( Mariana Zavati Gardner-Oglinda Literară, nr.38, februarie 2005, pg.1113).
“Opera scriitoarei Titina Nica Ţene este întradevăr prodigioasă, deosebit de variate teme alese, şlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este şi natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunţă clasicul B.P.Haşdeu, asemuind literature română cu o câmpie unde e loc sufficient pentru fiecvare flaore cu mirosul şi culorile ei.”(Ioan Miclău-Cărticica românească de copii).
“Învăţătoare, soţie şi mamă, şi nu în cele din urmă poetă,una cu un grad sporit de sensibilitate, gingăşie şi grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elena şi Coca farago, Mariana Sperlea şi Constanţa Marcu.
Îi pomenesc numele Doamnei învăţătoare, îngenunchind în faţa poeziei autentice: TITINA NICA ŢENE, cu obârşa în pământul sfânt al Olteniei, tărâmul românesc care l-a dat şi pe regretatul nostru confrate: Damian Ureche. Doamna Titina Nica Ţene face parte dintr-o familie de scriitori, alăturea de stâncosul Al.Florin Ţene şi de puiul (dac-lup) dr. în istorie Ionuţ Ţene, care-mi pare mai degrabă Ionuţ din “Fraţii Jderi”.(Revista Eminescu ,Timişoara, nr.11-12/ aprilie,2003.).
“Poeziile doamnei Titina sunt senine și cu multă candoare și tristețe ascunsă.”(Dumitru Velea-2015 ).
Mult Distinsă și Iubită Doamnă, Titina Nica Țene,
Ieri seară am intrat în posesia cărții ,,Drumul spre suflet”, autoare Titina Nica Țene și m-am bucurat mult. Azi am început să citesc din ea și consider că așa ar trebui scrise toate cărțile ,,Jurnal de Saga”
Vă felicit mult,
Vă mulțumesc din suflet că sunt și eu printre cei aleși spre a citi această carte scrisă cu mult dar și însufletire de către Domnia voastră.
Cu mulțumiri, multă stimă și prețuire,
Melania Rusu Caragioiu