Magdalena BRĂTESCU: „Măsură pentru măsură” după Shakespeare la Teatrul ,,Marin Sorescu” din Craiova

Maestrul Silviu Purcărete, unul dintre cei mai buni regizori români, încununat cu Ordinul Național „Steaua României” și alte câteva premii ale criticii, juriului și de excelență artistică, precum și Golden Globe Peter Brook pentru cea mai bună regie teatrală, este și membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa.

Purcărete are o preferință pentru teatrul lui Shakespeare. A montat „Macbeth”, „A douăsprezecea noapte”, „Furtuna”, ”Titus Andronicus”, Troilus și Cresida” și „Măsură pentru măsură”. Toate, piese adaptate în versiunea sa personală, originală, conformă cu nivelul comprehensiv al contemporaneității.

„Măsură pentru măsură” (1604), calificată drept comedie întrucât sfârșitul ei nu e tragic, are ca teme predominante moralitatea, iertarea, dreptatea și adevărul. Acțiunea se petrece într-o Vienă imaginară unde viciile, păcatul și dezmățul au scăpat de sub controlul legilor. Pentru a rămâne în grațiile poporului, ducele pleacă din oraș și-i încredințează misiunea de a pune capăt abuzurilor lui Angelo, un judecător foarte strict. Îi dă mână liberă să-i aresteze, să-i decapiteze și să-i spânzure pe toți păcătoșii.

În decorul, lighting design-ul și regia lui Silviu Purcărete, atmosfera de teroare creată e cutremurătoare. Scena rămâne goală, panouri glisează creând neașteptate spații de joc pentru scurte episoade cinematografice, se aprind lanterne uriașe. Ilustrația sonoră, bătăi puternice de inimă-semn al spaimei, mugete de vaci la tăiere, anunțuri prin portavoce și sirene de alarmă subliniază fondul acțiunii de purificare etică instituită de Angelo (în italiană-îngerul!). El desființează bordelurile și concubinajul instaurând prigoana. Imaginile sunt naturaliste: bălți de sânge, oameni legați târâți pe jos, închiși în pușcării, torturați și condamnați la moarte.

Mobilierul e extrem de simplu. Mese și scaune de lemn sunt plasate în diverse puncte creând cabinete, camere de anchetă și interogatorii, sală de mese. Totul atemporal, dar sugerând teroarea comunistă și securistă. Cozile de topor și informatorii accentuează intenția.

Intriga e declanșată de Claudio care, necăsătorit fiind cu Julieta, a lăsat-o însărcinată. Ceea ce îi aduce condamnarea la moarte. El cere ajutorul surorii lui, novicea Isabella, o fecioară virtuoasă. Din dragoste frățească, ea intervine pe lângă Angelo pentru amnistierea lui Claudio. Dar puterea schimbă omul. E mai ușor să fii strict cu alții decât cu tine însuți. Sedus de tinerețea și puritatea fetei, ipocritul Angelo, „pe dinafară sfânt, pe dinăuntru diavol”, îi propune un târg mârșav: anularea condamnării contra trupului ei.

Continue reading „Magdalena BRĂTESCU: „Măsură pentru măsură” după Shakespeare la Teatrul ,,Marin Sorescu” din Craiova”