În luna noiembrie din anul acesta într-un spațiu generos din cadrul Teatrului Național din Cluj-Napoca s-a vernisat expoziția de pictură a doamnei Rodica Olteanu, membră UAP, originară din județul Tg.Mureș, stabilită în București.

            Absolventă a Institutului “Ion Andreescu“din Cluj –Napoca, în anul 1973, pictorița s-a întors în capitala Ardealului după 46 de ani, cu un bogat palmares în domeniul picturii, expunând un evantai policrom de tablouri sub genericul “Memoria culorii “.Cu același titlu am primit de la pictoriță un album cu dedicația: “Distinsului intelectual al Clujului domnul Al.Florin Țene, cu toată stima și considerația! Mulțumesc pentru prezența dumneavoastră în expoziția mea! ss Rodica Olteanu, 21 noiembrie, 2019. “

            De-alungul anilor Rodica Olteanu a avut 29 de expoziții personale în țară și în Europa și a participat la 42 de expoziții colective și tabere de creații dîn diferite orașe din țară, Chișinău  și București.Are lucrări de artă în Paris, Elveția, Israel, Maroc, Germania, Austria, Italia, Turcia, Anglia, Grecia, Spania și Republica Moldova.

            Artista a abordat și pictura religioasă, pictând icoane și renovând iconostase la diferite biserici din București, Luduși, Mănăstirea Prislop etc.

            În București, la Buftea a lucrat în cinematografie în perioada 1979-1990, realizând scenografia la filmele  “Munți în flăcări” și “1848”, regizori Mircea Moldovan și Mircea Mureșan, ”Sfârșitul nopții “-regizor Mircea Veroiu,  “Vară sentimentală “- regizor Francisc Munteanu, “ Cei care plătesc cu viața“-regizor Mircea Veroiu, “ Pădureanca”-regizor Nicolae Mărgineanu, “Flăcări pe comori “-regizor Dinu Cocea  și “Maria Magdalena în Tranzistoria “- regizor Ion Popescu Gopo.

            A contribuit și creat scenografia la serialele de televiziune”Lumini și umbre “, cele 27 de episoade “- regizori Mircea Mureșan și Mircea Moldovan, “ Sighișoara, dialoguri medievale“ 7 episoade- regizor Dan Paul Ionescu “ și multe alte filme pe care nu le mai enumăr aici. A semnat scenografia la multe spectacole de circ, iar presa de specialitate din țară și străinătate a consemnat elogios expozițiile și scenografiile semnate de Rodica Olteanu.

            Tablourile expuse la Cluj-Napoca sunt adevărate metafore de culoare, exprimând prin diapazonul nuanțelor sunetul inconfundabil al poeziei. Artista este un original poet al arpegiului culorilor pe pânză, culori întinse cu gingășie cu ajutorul pensulei, dar și cu vârful cuțitului.Însăși titlurile tablourilor sunt adevărate metafore:Memoria zborului, Energii divine, Metamorfoze, Pomul vieții, Constelații, Capcana iluziilor, Incertitudini, În căutarea infinitului, Sinfonia universului, Triptic planetar, etc. Vizionând tablourile expuse la Cluj-Napoca mi-am adus aminte de tablourile lui Ion Țuculescu. Aceleași viziuni, dar mai optimiste, sunt la Rodica Olteanu.

            Lucrările vorbesc prin degradeul lor, sau prin vocația aprinsă a roșului, ele ne spun despre sufletul autoarei care vibrează la fiecare nuanță a culorii.În fața șevaletului descoperim la pictoriță o smerenie spirituală în fața ideii pe care dorește s-o exprime cu ajutorul culorilor. Rodica Olteanu surprinde în tablourile sale atemporalitatea și lumina ardentă din perioada spaniolă, dar și profunzimea tăcerii când fontele solare joacă în aer.Lirismul descoperit de pictoriță în cerul albastru este cheia ce deschide universul spre religiozitate, dar și plonjând în expresionismul cromatic.

            Privitorul este impresionat de portretele pictate sau schițate numai în creion, unde sunt surprinse prin câteva tușe expresivitatea și caracterul personajului. Marin Mihalache,  critic de artă și profesor universitar din București,  scria despre portretele pictoriței că: chipul omului sunt oglinda sufletului, iar regretatul Lazăr Lădariu spunea că artista surprinde „fuga clipei”.

            Artista este un pictor al tainelor si al invizibilului. Ea pictează umbre, lumi invizibile, privește spre fantastic si teluric. cromatica sa este extrem de bogata si de generoasa.

            Tablourile expuse sunt adevărate simfonii cromatice, au o atonalitatea care  este un termen care descrie în același timp tehnica respectivă de compoziție, cât și structura armonică care rezultă din aceasta. Sistemul atonal a contribuit în mod determinant la evoluția muzicii dar și la disonanța armonizării culorilor.  Un cromatism  a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite observăm în tablouri.. Există o  succesiune de mai multe culori aflate la distanță apropiate, sau chiar suprapuse, precum în muzică structură melodică în care predomină intervale de semiton. Predominarea roșului ne dă senzația impunerii unor ideii ce frământă sufletul pictoriței.

            Cele mai multe din tablourile expuse sunt expreia emoțiilor, expresii ale memoriei, evocări de natură, pornind de la o idee.Această tulburare de emoții exprimate prin  forme au o estetică specială, despre care putem spune că sunt elegii ale culorilor.

            Rodica Olteanu revoluționează într-un fel cromatismul picturii românești.

 

Al.Florin Țene

Președintele Național al Ligii Scriitorilor Români

Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință