Olguța TRIFAN: Rondel de mulțumire – Maicii Domnului

Rondel de mulțumire – Maicii Domnului

 

Preabună Maică-mi ești mângâietoare,
Mi-ai fost alături, Tu nu m-ai părăsit.
Când greu mi-a fost, blândă-alinătoare,
Lacrimi mi-ai șters și pe-obrazul obosit

Lumină-ai fost, spre zori, mijlocitoare,
Când „ noaptea” rece credea că m-a găsit.
Preabună Maică-mi ești mângâietoare,
Mi-ai fost alături, Tu nu m-ai părăsit.

Îngenunchind, Măicuță protectoare,
În lacrimi, iubirea ți-am mărturisit.
„Bucură-te, Rai!” Potir de nelipsit
Vei fi mereu lumii, izbăvitoare!

Preabună Maică-mi ești mângâietoare!

—————————–

Olguța TRIFAN

8 septembrie, 2018

Olguța TRIFAN: Rondel chemare Domnului

Rondel chemare Domnului

 

O! Vino, Doamne, Iisuse Hristoase!
Te cheamă norodul cel mult încercat,
Pătrunsă-i ura de semeni și-n oase
Și frate cu frate se luptă-n păcat.

 

Mai marii se zbat să tragă foloase
Când omul de rând în picioare-i călcat…
O! Vino, Doamne, Iisuse Hristoase!
Te cheamă norodul cel mult încercat.

 

Suflete ard în cuvinte tăioase,
Fără să stingă conflictul iscat,
Gânduri deșarte, cum e vântul uscat…
Când urcă, spre ceruri, voci credincioase,

 

O! Vino, Doamne, Iisuse Hristoase!

—————————–

Olguța TRIFAN

5 septembrie, 2018

Olguța TRIFAN: Rondel Rugă

Rondel Rugă

 

Aprinde, Doamne, candela Credinței,
Când suflete sunt măcinate-n ură!
Lumină lină, aura voinței,
Să risipească tot ce este zgură.

 

Nu ne lăsa în pragul neputinței,
Nici pradă celui care suflet fură!
Aprinde, Doamne, candela Credinței,
Când suflete sunt măcinate-n ură!

 

Trimite, Doamne, îngerii ființei
Să picure în inimi apă pură!
Din rău să nu rămână picătură,
Curat să fie solul conștiinței.

 

Aprinde, Doamne, candela Credinței!

—————————–

Olguța TRIFAN

31 august, 2018

 

Olguța TRIFAN: Rondel sub străluciri de lună

Rondel sub străluciri de lună

 

Când vânt se zbate-n străluciri de lună,
Iar frunze se alungă pe cărare,
Doar inima cu dorul se cunună,
Arzând în foc de lungă așteptare…

 

Din jar mocnit, printre tăceri, adună
Tăciunii stinși, din margini de visare,
Când vânt se zbate-n străluciri de lună,
Iar frunze se alungă pe cărare.

 

De miezul nopții, clopote răsună
Și liniștea ia altă-nfățișare,
Un gând trezit speranței dă chemare,
Din noi cuvinte să te recompună,

 

Când vânt se zbate-n străluciri de lună…

Foto: Internet

—————————–

Olguța TRIFAN

26 august, 2018

 

Olguța TRIFAN: Rondelul adevărului

Rondelul adevărului

 

Misterioasă-i clipa de-ntâlnire,
Pe calea vieții, om și Dumnezeu…
Primul, viclean, dorind nemărginire,
Domnul pe brațe îl purta la greu…

 

Uitase omul de a lui menire,
ÎL ignora ori ÎL sfida mereu!
Misterioasă-i clipa de-ntâlnire,
Pe calea vieții, om și Dumnezeu…

 

Dar într-o zi, cuprins de grea mâhnire,
Omul strigă, în lacrimi: Doamne, eu,
Netrebnicul, ce mă credeam un zeu,
Astăzi îți cer iertare, mântuire…

 

Misterioasă-i clipa de-ntâlnire.

—————————–

Olguța TRIFAN

21 august, 2018

Olguța TRIFAN: Rondel pentru mângâiere

Rondel pentru mângâiere

 

Doamne, Tu, ești mângâierea
Ce-o cobori din infinit.
Ne-ai dat laptele și mierea,
Noi pelinul am poftit.

 

Tu ai vrut apropierea.
Noi, mereu te-am dojenit.
Doamne, Tu, ești mângâierea
Ce-o cobori din infinit.

 

Când ne arde-asocierea
Cu-al lumescului sfârșit,
Plângem tot ce-am săvârșit,
Mult dorindu-ți adierea…

Doamne, Tu, ești mângâierea.

 

Rondel IUBIRII DIVINE

 

Nu-i, Doamne, cerul cât a Ta iubire
Ce-ai pus-o-n tot și-n toate cumpătat,
Să aibă-n lume bună rostuire,
Să treacă tot ce au de înfruntat!

 

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondel pentru mângâiere”

Olguța TRIFAN: Rondelul izbăvirii

Rondelul izbăvirii

 

Curat la suflet și la gând,
Îți pleacă fruntea cu smerire
Și lasă lacrima curgând,
Să-ți fie-n Domnul izbăvire!

 

Te roagă în genunchi căzând
Și cercetează-ți a ta fire!
Curat la suflet și la gând,
Îți pleacă fruntea cu smerire!

 

Ispită, diavol refuzând,
Vei ști să guști din fericire,
Cu aripi albe-n împlinire
Prin post și rugă-n cer urcând

 

Curat la suflet și la gând.

 

Sonetul smereniei

 

Coboară-ţi fruntea una cu pământul,
Sub cerul care lacrimi îşi revarsă,
Să ştii să faci în viaţă cale-ntoarsă,
Dorind să-ţi fie de folos Cuvântul.

 

Pe geană ai o picătură stoarsă,
Curaj să-ţi dea, spre El să-ţi crească-avântul,
Să nu lași gând să zboare precum vântul
Şi nici voinţa să nu-ţi fie ştearsă.

 

Cu capul mult plecat, privirea-n tină,
Din prima clipă sufletul îţi pune
Pe taler, ce balanţa o înclină,

 

Smerite lacrimi varsă spre a spune,
Sub greu păcat ce-i arde pe retină,
Un om spre Domnul Sfânt cerând minune.

————————

Olguța TRIFAN

6 august, 2018

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondelul izbăvirii”

Olguța TRIFAN: Rondelul florilor de Mai

Rondelul trandafirului alb

 

Cu trandafirul ce în mână țineai,

Tu, în alb îmbrăcasei pământul.

– Iubito, bine-ai venit! blând îmi șopteai

Tremurându-ți pe buze cuvântul…

 

Mireasma iubirii ce-n suflet aveai,

Prin petale ducea jurământul.

Cu trandafirul ce în mână țineai,

Tu, în alb îmbrăcasei pământul.

 

Cântau simfonii ce doar tu cunoșteai,

Oprite în loc, clipa și vântul,

Pe floarea ta purtând legământul,

Prin curgeri de rouă-n priviri renășteai

 

Din trandafirul ce în mână țineai…

 

Rondel iubirii mele

 

Te chem, iubirea mea, din depărtări,

Să-mi fii povaţă şi să-mi fii alint,

Cu-o mângâiere şi dulci sărutări

Să-ndepărtezi durerea ce o simt!

 

Să mă ajuţi să trec de încercări,

De tot ce mi-a fost scris, să nu mă mint,

Te chem, iubirea mea, din depărtări,

Să-mi fii povaţă şi să-mi fii alint!

 

La bine şi la greu, la provocări,

Când par a rătăci prin labirint,

Îmbracă-mă în flori de hiacint

Şi poartă-mă cu tine-n patru zări!

 

Te chem, iubirea mea, din depărtări…

 

Rondelul dragostei

 

Păşesc către tine tiptil, cu dorinţă,

Să gust din potirul cu rouă-al iubirii,

Mă-ntâmpini cu roze şi multă voinţă

Să fim împreună sub ceru-mplinirii.

 

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondelul florilor de Mai”

Olguța TRIFAN: Rondelul reînvierii naturii

Rondelul primului sărut

 

În ochii tăi, ca-ntr-o oglindă,

Aflat-am dulcele răspuns…

Iar focul, gata să mă prindă,

În toamna-ţi blândă s-a ascuns.

 

Privind la geana licărindă,

Fior de taină m-a pătruns

Şi-n ochii tăi, ca-ntr-o oglindă,

Aflat-am dulcele răspuns…

 

Privirea lunii ne colindă,

Sărut sfielnic, pe ascuns,

O clipă, doar, îmi e de-ajuns

Să-mi văd iubirea înflorindă

 

În ochii tăi, ca-ntr-o oglindă…

 

Rondelul emoţiei

 

În flori de lotus şi de roze dalbe

M-oi primeni cu drag să te aştept,

Să-mi simţi, iubind mireasma pielii albe,

Mistuitorul dor ce-mi arde-n piept.

 

Privesc de la fereastră printre nalbe,

Tu vei veni, eu aşteptare-accept,

In flori de lotus şi de roze dalbe

M-am primenit cu drag să te aştept.

 

Te văd! Printre muşcatele roz-dalbe,

Cu pasu-ţi sprinten şi cu mersul drept,

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondelul reînvierii naturii”

Olguța TRIFAN: Rondelul…

Rondel, rondelului

 

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul,

Să nu-l atingă praful ori uitarea,

Să-l vadă soarele, să-l ştie cerul,

Iar omul să-i iubească armonizarea.

 

Orice poet să vadă-n el modelul,

Dorind să-i cânte-n rimă-mbrăţişarea.

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul,

Să nu-l atingă praful ori uitarea.

 

Iubiţi-l şi-i slăviţi înfăţişarea!

Lacrimi din suflet curs-au prin penelul

Poetului, ca să-şi atingă ţelul:

Un giuvaer în versuri – alinarea.

 

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul…

 

Rondelul iubirii în iarnă

 

Poveşti de dragoste răsar sub fulgi de nea,

Iar inimi calde fac cuib sub albul lor,

În foc lumesc se contopesc un el şi-o ea,

Zăpezi-vitralii închipuind din dor.

 

Ecouri în clepsidră pot acum să stea

În praf de stele ce îmbrăca-vor nor,

Poveşti de dragoste răsar sub fulgi de nea,

Când inimi calde fac cuib sub albul lor.

 

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondelul…”