Teodora CHIRIC: Mihaela CD și ,, Focul din noi”o apariție valoroasă

Am primit cu mare emoție al doilea volum de poezii al Doamnei MIHAELA CD „FOCUL DIN NOI”. Se observă din start performanța lucrărilor expuse, cât și șansa de a continuă mai departe cu noi apariții valoroase.

Întotdeauna mi-a fost dor de frumos și m-am străduit să-l caut în absolut orice, atât în bucurie cât și în durere, gândindu-mă că toate sunt aranjate cu cea mai mare perfecțiune de Bunul Dumnezeu. Am lecturat-o într-o noapte dar mereu revin asupra ei, deoarece cartea este captivantă sub toate aspectele.

Inspirația extraordinară a autoarei de a face un tandem cu artistul de mare calitate în pictură respectiv Domnul Mircea Rustiuc, dă o valoare deosebita tuturor lucrărilor aranjate cu har și migală în cele 17 capitole.

Am încercat să aleg o poezie care mi-ar place cel mai mult, dar nu am reușit deoarece frumusețea ce o emană îmi da certitudine că oriunde aș deschide, valoarea poemului este la fel de interesantă.

Autoarea a pus sufletul pe tapet așa cum i s-a dictat prin glasul lui, folosind această intuiție extraordinară, în care ficțiunile aproape că nu-și au loc.

Continue reading „Teodora CHIRIC: Mihaela CD și ,, Focul din noi”o apariție valoroasă” →

Teodora DUMITRU: „Focul din noi”, un volum ce impresionează prin vers și culoare

Iată, am în fața mea cel de-al doilea volum de versuri al poetei, Mihaela CD, „Focul din noi”! Dacă începi să dai prima pagină nu te mai poți opri din răsfoit până nu ajungi la sfârşit! Împărțit pe capitole minunate, citind versurile frumoase ale autoarei, te simți parte din trăirile sufletești pe care le-a lăsat în fiecare vers, împletind cu multă dăruire de frumos, iubirea, dorul ,supărarea, neliniștea și dialogul cu Dumnezeu. Stări sufletești de o sensibilitate aparte în care ne regăsim fiecare lecturând cu atenție versurile minunate ale autoarei!

Ce mi-a mai plăcut mult la acest volum a fost faptul că la fiecare capitol autoarea a atașat câte o pagină de pictura deosebit de frumoasă a renumitului pictor Mircea Rustiuc, care îți încântă privirea și îți bucură sufletul admirând cu câtă măiestrie sunt lucrate!

Răsfoindu-l cu interes și drag de poezia de calitate nu pot spune decât atât :

Felicitări din suflet, Mihaela CD pentru acest minunat volum de versuri, pe care îl recomand din suflet cititorilor, iubitori de poezie frumoasă, de suflet și de calitate! Mult succes și la cât mai multe volume alese care să încânte sufletele cititorilor atunci când le răsfoiesc!

–––––––––

Teodora DUMITRU

Sandu CHIVA: ,,FOCUL DIN NOI” , un volum ce emană dragoste

A trecut foarte puțin timp de anul trecut, când citeam cu multă încântare volumul de versuri: ,,BINECUVÂNTARE ȘI CHIN”, scris de prietena mea de peste ocean, poeta MIHAELA C.D.

La fel ca și primul volum, are o așezare în pagină impecabilă iar coperta încântă privirea!

Cartea este împărțită în 17 capitole, toate având un titlu ce sugestionează, conținutul mănunchiului de poeme adăugate mai jos.

La începutul fiecărui capitol, ochii noștri sunt încântați de o superbă pictură, care ne introduce în lumea de vis, a capitolului ce urmează. Și ca un motiv, pentru a stinge ,,FOCUL DIN NOI”, al celor doi creatori de frumos: Poeta MIHAELA C.D. și Artistul MIRCEA RUSTIUC, a fost creată această superbă carte.

Versurile curg ca mierea ce se revarsă dintr-un fagure și îndulcesc inima cu bunătate, iubire și credință.

Toate acestea le găsim răsfoind cele peste 230 de pagini, ale superbului volum de versuri.

Cartea ne atrage ca un magnet și odată ce am deschis-o, nu ne mai putem opri până nu ajungem la final. Pe măsură ce ne adâncim în lectura ei, o liniște ne cuprinde și simțim o descătușare de grijile ce ne înconjoară în viața de zi de zi.

Devenim parcă mai buni, mai credincioși și parcă ne-am dori să îmbrățișăm pe cineva drag sau chiar primul om ce ne iese în cale! Uităm cu totul de,, pandemia” care ne pândește din umbră și orice s-ar întâmpla trebuie să ne satisfacem această dorință, cu orice risc.

,,Pe clapele iubirii”, din cap.6, realizăm că,, Din gingășia mării s-a născut iubirea”, într-un,, Foc de artificii de nestins”, iar ,,Sufletele perechi”, prind din zbor,, Buchetul de mireasă”, la ,, Sărbătoarea iubirii noastre”.

Fără să ne dăm seama, pătrundem în ,,Labirinturi”, cap.8, unde vedem că,, Dragostea nu are vârstă”și navigând pe ,,Cărarea vieții noastre”, devenim niște,,Nomazi ai timpului”.

,,Parfumul dragostei”(cap.10), ne poartă,, Pe cărări de dor”(cap.11), pentru a ne duce,, Dincolo de noi”,unde vom descoperi o ,,Iubire nepamânteană”. Ne vom întreba e ,,Aievea sau vis”? Există oare ,,Fericire absolută”?

Autoarea ne îndeamnă în cap.13, ,,Să ne întoarcem fața spre credință” și,,Să-ncălzim în jur cu bunătate”.

Toate aceste sfaturi ni le dă în,,Taina nopții”, când vom creea o ,, Punte peste timp”.

Continue reading „Sandu CHIVA: ,,FOCUL DIN NOI” , un volum ce emană dragoste” →

Violeta BOBOCEA: „Focul din noi”

Am primit cu emoție și bucurie volumul de versuri”Focul din noi”, al poetei Mihaela CD, o adevărată bijuterie spirituală! Poezia Mihaelei CD este o poezie încărcată de vitalitate, de lirism și sensibilitate, o poezie în care vom regăsi o superbă simfonie a iubirii, țesută în firicele de cuvinte, imaginea părinților plecați, acolo unde „se luminează veșnicia-n cimitire”, trecerea necruțătoare a timpului- fugit irreparabile tempus, imaginea copilăriei, a naturii pe cărări de smaralde.

Poeta trăiește plenar simfonia inconfundabilă a vieții(„viața-i o frunză trecătoare”), tinerețea care devine o dulce amăgire, dar ar dori să regăsească”ale tinereții nemuriri”.

Valsând pe clapele iubirii, pe corzile sufletului, pe cărări de dor , sub ploaia de gânduri, Mihaela CD pendulează între durere și bucurie, acolo unde doar secundele se-adună pe pervaz, strângând ” bucățele din sufletu-i cuvântat”, într-un permanent dialog cu divinitatea, în care” lumina vie să ne fie încântare”.

„Focul din noi” este un foc nestins al dorului și al iubirii, un foc”în mistuiri înnegurate de dor”!

–––––––––-

Prof. Violeta BOBOCEA

Scriitor, poet, eseist si critic literar, redactor-șef al revistei „Orizonturile bucuriei” Ascior, director Presă Ascior, membru al Asociației Poeților Mondiali.

Lăcrimioara IVA: Arta de-a pune diamante în pomul vieții

In sufletul poetei Mihaela CD, unii cititori intră desculți, pășesc tăcut și își țin respirația. Aceștia sunt cititorii care… din timiditate și din prea mult respect, nu ating ci doar privesc ”văpăile de simțiri” ale poetei.

Alți cititori își iau aripi și zboară tiptil, în vârf de aripă, din teama de-a nu strivi corola de amintiri a poetei.
Mai există și cititorii care au ales să fie față în față cu ei înșiși pentru că, este fascinant să te uiți în sufletul unui poet, ca într-o oglindă și…să te recunoști.

Mihaela CD își lasă poarta sufletului deschisă mereu. Când îi vom trece pragul, vom aprinde în noi ”cărbuni de jăratic” și vom degusta ”credințe, rugi, dorințe și speranțe.”
Poeta pictează iubirea și nu o face oricum, o face cu har și suflet curat.
Ați încercat vreodată să spuneți în cuvinte ce este iubirea? Greu, nu? Mihaela CD descrie iubirea cu ușurință. Cum reușește? ” Se așează sub un copac de flori pentru a-i mărturisi dorul ce-o apasă”; ”strânge firimituri de licurici”; din ”petalele ultimului sărut face un superb colier”; ”încondeiază trăirile ce-o ard și aleargă în galop pentru a le scrie”; ”plânge ce n-a fost să fie”…
Pentru a descoperi labirintul inimii Mihaelei CD, trebuie să-i pătrunzi în suflet cu ”o vioară al cărei arcuș să alunece-n alint”.

”Pictura este o poezie care se vede și nu se aude, iar poezia este o pictură care se aude și nu se vede.” – Leonardo da Vinci

Demne de laudă sunt creațiile artistului Mircea Rustiuc. Picturile acestuia sunt poezii, poeziile Mihaelei CD sunt picturi! O fascinantă întâlnire între doi artiști care prin crețiile lor reușesc să păstreze în lume… sentimentul de uimire, oferind materialul necesar pentru a face visele vizibile!

“Măsura iubirii este să iubești fără măsură „- SANT’AGOSTINO

Mihaela CD iubește fără măsură: ”își pune inima în palma iubitului și-l lasă să plece cu ea”; ”întreține firul bucuriei țesut de mama și bunica ei iar la acel fir a cusut o fiică”; ”în pomul vieții pune diamante”; ”din scoiclile tandrelor desfătări îi face salbă…verii aburinde”…

Cuvântul „nostalgie” provine din greaca veche. În greacă, nóstos înseamnă întoarcere iar Álgos înseamnă suferință. Nostalgia este, prin urmare, suferința cauzată de dorința de a reveni.

Mihaela CD are nostalgie pentru timpul petrecut pe plaja aurie, acolo unde ”din pietricele i-a fost desenată iubirea”; îi este dor ”să se plimbe prin ploi și să culeagă cireșele iubirii”;”revede auritele holde cochete”, ”îi este drag să își aducă aminte de toridele veri cu ploaia de mătase”…

În”Focul din noi” a versului șoptire este intensă. Fiecare poezie ”emoții-nflăcărate-n ea exprimă și-mparte sentimente un miliard!”

”Trecutul este ca o lumânare așezată la o distanță inadecvată: prea aproape ca să te facă liniștit, prea departe pentru a te mângâia.”-Amy Bloom

Mihaela Cd cum se liniștește? De unde găsește forța de a-și controla focul interior, de a-i întreține flacăra?

Cum își înnobilează simțirea?

Face ”sculpturi din iz de amor ars”; ”brodează prin măgăloase cusături/Tânărul duet de o eleganță răpitoare”;
”își mărturisește iubirea pe floral altar”; ”simte vibrația de suflete pereche”; ”valsează în doi prin gânduri călătoare”; ”scrie iubirii o scrisoare/ Parfumată cu nuanțe verzulii de extaz”…
Mulți dintre dragii Mihaelei CD și-au schimbat domiciliul, mulți dintre aceștia locuiesc într-o altă dimensiune, într-un alt timp…, însă poeta reușește să le transmită mesaje, curier fiindu-i inima, sufletul…

Tatălui îi transmite: ”Fără tine nu-i râs, nici bucurie/Ne mințim că ne-am vindecat/ Plânge-n cui pălăria-ți fumurie/Și-n inimă strigă dorul ferecat.”/
Poeta ”pe cerul veșnic al tatălui, pictează un nor pufos de dor și de iubire. ”Ascultă vocea tatălui pe-a sufletului patefon și-ncearcă să intersecteze razele sale pline de bunătate.”
Multe dintre poeziile din această carte sunt poezii care reflectă dragostea și respectul Mihaelei CD pentru cele două mame ale sale: mama biologică-ființa care i-a dat viață și mama de suflet- ființa care i-a dat viață soțului ei.

”Focul din noi”este dedicată cu infinită dragoste, măicuței sale iubite, mamei sale biologice care este încă în viață și fără de care, după spusele poetei, aceasta nu ar fi fost nimic.

Chipul blând al mamei de suflet a poetei, stă într-o ramă. Pentru Mihaela CD fotografia mamei soțului ei… a devenit o icoană, o imagine sacră care-i umple sufletul cu arome de smirnă și tămâie.
Mihaela CD are o mamă-înger și un înger-mamă, două mame care i-au croit aripi și apoi, au învățat-o zborul! ”Focul din noi” este un fâlfâit de iubire, atașament, dulceață, atenție, instinct, strălucire, forță, fragilitate, frică, sincronizare, zâmbet…

Continue reading „Lăcrimioara IVA: Arta de-a pune diamante în pomul vieții” →

Violeta BUTNARIU: ,,Focul din Noi” – volum de poezii pentru suflet, al autoarei Mihaela CD

În lumea asta abstractă, e un adevărat curaj să faci un tablou sau să visezi poezii, pe care apoi să le şi scrii, cu emoţie, cu frică, cu curaj.Cu emoţia visului, cu frica de a nu fi înţelese greşit şi curajul de a-ţi asuma o răspundere. Frumosul este peste tot, în noi stă puterea de a-l răspândi!

Apreciez frumuseţea poeziilor scrise de Mihaela CD, care te subjugă prin apoteoza mirificului şi a amănuntelor simple şi simbolice totodată. După ce îi citeşti poezia, nu poţi să nu rămâi îndrăgostit de ea. Pentru câteva minute eşti acolo, în famiĺia ei de cuvinte frumos aşezate, care îţi amintesc de fl uturii din stomac, de propria familie sau de anotimpuri celeste. Ca un acrobat pe sârmă, poate trece prin cele mai triste momente la cele mai vulcanice sentimente de fericire totală, de abandon în iubire eternă sau de beatitudine în faţa unui răsărit.Dincolo de cuvinte, se ţes gânduri frumoase, se leagă prietenii sincere, se spun dureri sau bucurii pe care doar poezia le poate conduce.Iar poezia ei e fărâme din cristale cereşti, plămâdite în suflet pur şi incandescent. Fără să abuzeze de metafore acrilice, ne face să vedem culoarea viselor, a fericirii sau a tristeţii. Puritatea stihului e precum o cupă de crin alb, care te îmbie să-l miroşi. Parfumul te poate ridica până la nori sau coborî până în neant.

Respectul şi sfinţenia cu care curge versul, singur, îţi impun să te înclini cu respect pentru limba, pentru stăruinţa şi pentru giuvaierele primite de la el. Acolo unde Dumnezeu a pus har cuvintele oamenilor sunt mici, incomparabile cu talentul poetei.

Continue reading „Violeta BUTNARIU: ,,Focul din Noi” – volum de poezii pentru suflet, al autoarei Mihaela CD” →

Mihaela CD: Focul din noi

Focul din noi

Văpăi de simțiri legate în soartă

Dragoste, dor, regrete și împliniri

Deschisa-i azi a sufletului poartă

Să-i dăm cinste fiecărei amintiri

Cărbuni de jăratec aprins-au în noi

Credințe, rugi, dorințe și speranțe

Le-am degustat sau am pășit greoi

Ale lor flăcări vrut-au să ne-nalțe

Candela arde până-n ultimul ceas

Nu-i încă târziu și nici prea devreme

Ne-nfruptăm în vâlvătăi fără popas

Trăiri flambante vin să ne recheme

Și înfulecăm flămânzi de dorință

Poamele coapte a fericirii-n doi

Ne-ndestulăm cu multă iscusință

Că e viu și arzător focul din noi

—————————

Mihaela CD

Mihaela CD: Cioburi de speranță (poesis)

Adoră-mă și-atât !

Adoră-mă și-atât ! Nimic nu-ți cer!

Nu vreau palate, bunuri și speranțe

Vreau dezmierdarea stelelor pe cer

Când norii vin tiptil să se descalțe

Adoră-mă și-n zilele cu soare

Mă prinde-n brațe și mă ține strâns

Să-mi fie orice zi o sărbătoare

Vreau să mă ții așa, să uit de plâns

Adoră-mă atât cât sunt, aici, acum

Căci n-am semnat un pact cu nemurirea

Iubește-mă cât calc pe-al vieții drum

Degeab-ai să-mi regreți apoi murirea

Adoră-mă și astăzi și poimâine

Nu pierde timp cu gânduri în eter

Ne-mbolnăvim de așteptat un ”mâine”

Adoră-mā și-atât! Nimic nu-ți cer!

Cioburi de speranță

Iubește-mă în toamna ce se frânge

Și lasă ca să picure tristețile din noi…

Din stropii cei ce cad ai să poți strânge

Fluvii de iubire care înfruntă vânt și ploi

Căci toamna vieții ce ne bate-n poartă

Dansează decadent în dulcele-i oftat

Ne-ndreaptă spre luminile din soartă

Valsând avid prin al iubirilor păcat

Ne plânge simfonia toamnei în priviri

Și-n suflet ne șoptește o romanță…

Suntem aceeași,… cei din amintiri

Ce suspinăm prin cioburi de speranță…

Negoț cinstit

Vând triste amintiri

Și cumpăr fericire

De-aveți prin istoviri

Prea multă strălucire

Continue reading „Mihaela CD: Cioburi de speranță (poesis)” →