REPERE BIO-BIBLIOGRAFICE

ŢENE Florinel Sandu (Al. Florin ŢENE), născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 13 iunie 1942. Părinţii Ion şi Ecaterina.   În 1964 se căsătoreşte cu poeta Titina Nica-Ţene. Are doi băieţi: Florin, specialist în imagine de televiziune şi Ionuţ, doctor în istorie şi master în drept, istoric, poet şi scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 16 cărţi publicate.

  Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

  Este membru corespondent al Academiei Americană Română (A.R.A), din anul 2011.

  Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.

  În anul 2011 a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldişi “, din Arad, pentru întreaga operă şi activitatea sa în promovarea literaturii române.

  Liga Scriitorilor Români îi acordă în anul 2012 MEDALIA”VIRTUTEA LITERARĂ “, pentru strălucita sa creaţie literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi străinătate.  În ianuarie 2012 Universitatea “Alexandru Ioan Cuza “,Facultatea de Filologie şi Fundaţia “Vasile Pogor“ din Iaşi îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internaţional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “.

Urmare faptului că Al.Florin Ţene a oglindit în opera sa şi viaţa şi activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroşeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012.

Foloseşte pseudonimele: Al.Roşianu, Florin Roşianu, Florin Drăgăşenescu.

  În 1997 primeşte o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”.

            În septembrie 2006, a înfiinţat „Liga Scriitorilor din România”, devenind preşedintele executiv al acestei organizaţii profesionale care are 30 de filiale în ţară şi 12 în străinătate şi care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică.

 Este fondatorul revistelor :„ Agora Literară„, „Regatul Cuvintelor „, „ Constelaţii diamantine„, „Scurt circuit oltean „, etc.

            În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România.

Activitate profesională şi literară:

• Şcoala primară şi Liceul Teoretic (absolvit în 1960) în oraşul Drăgăşani,
• 1960-1962 Urmează cursurile de 2 ani ale Şcoali Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din Bucureşti,
• 1962-1965 Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie.

După absolvirea facultăţii lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureş.  În 1964 devine redactor al Staţiei de Radioficare Drăgăşani, în emisiunile căreia difuzează reportaje şi lucrări literare ale scriitorilor drăgăşeneni, cum ar fi: prof.Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălaşa, N.Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Ţene, dar şi vâlcenii, Doru Moţoc, Traian D.Lungu, Ion Lazăr, Gh.Diaconu, Costea Marinoiu, George Ţărnea, Lucian Avramescu, etc.  În perioada 1965-2004 ocupă diferite funcţii economice în Drăgăşani şi Cluj-Napoca. În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I.Mihăescu” care funcţionează şi astăzi. La şedinţele acestui cenaclu au participat poetul Virgil Mazilescu, pe atunci elev la liceul din Drăgăşani, viitorul prim-ministru Radu Vasile, Nicolae Cochinescu, procuror pe atunci în Drăgăşani, azi membru în Curtea Supremă de Justiţie. Pe când era student la Baia Mare a înfiinţat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu „Cenaclul Literar Nord”. În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, care funcţionează pe lângă o secţie a Primăriei Cluj-Napoca.    În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de şantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe şantierul hidro-energetic de la Voineasa. A fost redactor şi la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” şi la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la „Confluenţe româneşti”.

  Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, Bucureşti. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză.

Publică poezie, articole, critică literară şi eseu în peste 40 de reviste și alte publicații seriale.

Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soţia, poeta Titina Nica-Ţene, pentru o scrisoare adresată revistei Flacăra în care demasca înfometarea poporului român de către dictatorul Ceauşescu.

            A participat activ la Revoluţia din decembrie 1989.

            În anul 2000 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România fiind acuzat de plagiat, în fond intertextualitate, aşa cum au folosit foarte mulţi din generaţia opzecistă. Adevărul este că Al. Florin Ţene a publicat un articol într-un ziar din Valea Jiului în care arăta că o parte din conducerea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a colaborat cu Securitatea comunistă bazându-se pe unele documente găsite în Comitetul judeţean PCR Cluj în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. Urmare acestui fapt Conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor înscenându-i plagiatul.   Din 2011 este membru corespondent al Academiei Americane Române.

  Premii naţionale:

• Premiul special la Festivalul şi Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972
• Premiul lll la Festivalul de Creaţie Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996
• Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999
• Premiul revistei „Poesis” la festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Lancrăm, Sebeş-Alba, 2000
• Diploma de onoare pentru promovarea valorilor literare, oferită de Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Gorj
• Premiul ll la Concursul Naţional „Permanenţele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000
• Premiul şi Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focşani, 2000
• Diplomă de Excelenţă pentru întreaga activitate oferită de Asociaţia Epigramiştilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun.
• Premiul OPERA OMNIA oferit de acad.Gh.Păun.
• DIPLOMA PREMIULUI I la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume.
• DIPLOMA şi TROFEUL DE EXCELENŢĂ la Festivalul Internaţional” Mihai Eminescu-Poet Naţional şi Universal“, oferite de către Universitatea” Al.I.Cuza“, Facultatea de Litere, Iaşi, pentru lucrarea “Norocul Literaturii Române, Eminescu “, şi pentru întreaga activitate în domeniul promovării literaturii române.
• Premiul Ligii Scriitorilor pentru critică literară, 2011.
• DIPLONĂ pentru organizarea concursului germane-român DANUBE IN POEMES. Proect finanţat de Comisia Europeană.

  Premii internaţionale:

• Diploma de jurnalist european, oferită de Uniunea Europeană prin Excelenţa Sa Ambasadoarea Karen Fogg, cu o bursă în structurile UE din Bruxelles,1997
• Premiul Rhone-Poulenc Rhodia,1999, pentru cel mai bun ziarist în domeniul protecţiei mediului, oferit de Guvernul Franţei prin Excelenţa Sa, domnul Pierre Menat, ambasadorul Franţei la Bucureşti
• Marele Premiu pentru Poezie la „Festivalul Internaţional de Poezie”, din Uzdin, Serbia, 2000
• Diploma de „Om al anului 1999”, oferită de „American Biographical Institute”, din SUA
• Diploma pentru întreaga sa excepţională creaţie literară, oferită de Asociaţia Internaţională „Publius Ovidius Naso – Sodalitasd Ovidiana”, pentru promovarea umanismului, semnată de Acad. Prof. Grigore Tănăsescu
• Premiul OPERA OMNIA acordat de Fundaţia Petre Ionescu-Muscel şi revista Pietrele Doamnei, prin domnul academician Gh.Păun.

  Al. Florin Ţene a primit 56 de Premii şi Diplome naţionale şi internaţionale pentru activitatea sa literară şi de promotor cultural.

Al. Florin Țene

Opera

1. „Ochi deschis”, versuri, editura Litera,1974, Bucureşti
2. „Fuga Statuilor”, poeme, editura Litera, 1979, Bucureşti
3. „Nucul dintre două veacuri”, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1996
4. „Vitraliile mării”, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1997
5. „Chipul din oglindă”, roman, editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 1997
6. „Confesiunea unui navigator pe uscat”, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998
7. ”Să ne unim mâinile”, prieteni, poeme, volum bilingv (român-maghiar), Fundaţia Prietenia din Pecs, Ungaria,1997
8. „Alfa juvenile”, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca,1997
9. „Moment poetic”, în colaborare, editura Carter, Chişinău,1998
10. „Insula viscolului”, roman, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000
11. „Cerul meu de hârtie”, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Tibiscus, Uzdin, Serbia, 2000
12. „Orbul din Muzeul Satului”, roman, este al treilea volum, împreună cu „Chipul din Oglindă”, „Insula Viscolulu”i, ce fac parte din trilogia „Insula Viscolului”, ce se constituie într-o frescă a societăţii româneşti din secolul XX. Editura Napoca Star, 2002
13. „Vă somez, domnule doctor!”, piesă de teatru, editura Fundaţiei „I. D. Sîrbu”, Petroşani, 2003
14. „Memoria inimii, analiză istorică”, editura Etnograph, 2004
15. „Cina cea fără de taină”, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006
16. „Gh. P. Lăzanu – Viaţa şi faptele sale”, monografie, Editura Napoca Star, 2006
17. „Cărticica de dat în leagăn gândul”, povestiri onirice, editura Viaţa Arădeană, 2008
18. „Antologie de poezie românească”, poezii de Al. Florin Ţene, editura Noul Orfeu, 2008
19. „Arca lecturii, cronici de carte”, editura Semănătorul, 2008
20. „Prizonierul oglinzilor paralele”, eseuri, editura Semănătorul, 2008
21. „Critică literară”, editura Semănătorul, 2008
22. „Arca frumoaselor vise de vânzare”, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008
23. „Un teatru cât o inimă”, critică teatrală, editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 2008
24. „Cu inima în palmă”, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010
25. „A şaptea zi după Artur”, poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2009
26. „Evadare în Cutia Pandorii”, eseuri şi interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009.
27. „O stafie tulbură speranţa”, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2010.
28. „Florile Sarmisegetusei”, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.
29. „Cozia, dramă istorică în versuri”, Editura Semănătorul, 2010.
30. „Ochiul magic al metaforei, critică literară şi eseuri”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2010.
31. „Sonată pentru creşterea ierbii”, poeme, Editura Carte şi Arte, Bucureşti, 2010.
32. „Răbdarea pietrei”, poeme, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
33. „Metafore ce ţin de mână ideile să nu rătăcească”, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
34. „Întoarcerea statuilor”, antologie de poeme, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
35. „Întoarcerea statuilor”, antologie de poeme, ed. a II-a, completată, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
36. „Cartea – prietena mea”, însemnări, editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
37. „Cronici noi şi poezii”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
38. „Drumul Golgotei spre sfinţenie, viaţa în versuri a lui Arsenie Boca”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
39. „Sonată pentru creşterea ierbii”, poeme, ed. a II-a, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
40. „Geamănul din oglindă”, roman, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
41. „A şaptea zi după Artur”, ed. a II-a, revăzută, Ed. Contrafort, Craiova, 2009.
42. „Paznic la o pisică şi un castel”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
43. „Cărticica de dat în leagăn gândul”, Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sârbu”, Petroşani, 2010.
44. „Dicţionarul Ligii Scriitorilor”, vol. I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
45. „Aventură prin dicţiunea ideilor”, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
46. „Un teatru cât o inimă”, ediţia a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
47. „Între Thalia şi Minerva”, critică literară, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
48. „Autoritatea adevărului – Adevărul autorităţii”, interviuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
49. „O viaţă din întrebări şi răspunsuri – convorbiri între Al. Florin Ţene şi scriitorul australian de origine română George Roca”, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
50. „Geamănul din oglindă”, roman, Editura NICO, Târgu Mureş, 2012.
51. „Sămânţa din interiorul Cuvântului”, versuri, Editura Semănătorul, 2012.
52. „Germinaţia cuvântului de sub zăpadă”, vol. I, versuri, de la A la I, Editura Semănătorul, 2012.
53. „Germinaţia cuvântului de sub zăpadă”, vol. II, versuri, de la Î la Z, Editura Semănătorul, 2012.
54. „Pe când poezia ţinea de foame”, proză scurtă, Editura Semănătorul, 2012.
55. „Contemporanul meu, Iisus! Poezii”, Editura Semănătorul, 2012.
56. „Eseul, metaforă a gândirii logice”, eseuri, Editura Semănătorul, 2012.
57. „Călcâiul vulnerabil al mării”, Poeme, Editura Semănătorul, 2012.
58. „Călcâiul vulnerabil al mării”, Poeme, Editura Nico, Târgu Mureş, 2012.
59. „Subiectul ca text şi ideea ca subiect, eseuri şi cronici literare”, Editura Semănătorul, 2012.
60. „Emirate de gânduri”, poeme, Editura Semănătorul, 2013.
61. „Inelul de iarbă”, roman, Editura Semănătorul, 2013.
62. „Concert în lipsa mea-poeme”, Editura Semănătorul, 2013.
63. „Inelul de iarbă”, ediţie revăzută, roman, cu o prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, Editura Napoca Nova, 2013
64. „Vârcolacii”, povestiri, prefaţă de Marinela Preoteasa, Editura CuArt, 2013.
65. „Un ocean de deşert” – roman, Editura Semănătorul, 2013.
66. „Un ocean de deşert” – roman, cu o Prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, 2013.
67. „Aventura metaforelor prin canionul cu idei”, publicistică literară, Editura Semănătorul,2013.
68. „Din stampe, Clujul…”, antologie realizată în colaborare cu Iulian Patca, Editura Napoca Nova, 2013.
69. „În genunchi mă întorc la Vers” – poezii, Editura Semănătorul, 2014.
70. „Critica între artă şi ştiinţă”, cronici şi eseuri, Editura Semănătorul, 2014.
71. „Răzbunarea gemenelor”, roman, Editura Semănătorul, 2015.
72. „Platanii visează veşnicia”, poezii, Editura Semănătorul, 2015.
73. „Răzbunarea gemenelor”, roman, cu prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2015.
74. „La braţ cu Andromeda, viaţa scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate şi poveste”, prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, roman, Editura NAPOCA NOVA, Cluj-Napoca, 2016.
75. „Oglinda Ligii Scriitorilor”, o altfel de istorie a literaturii române, în colaborare cu Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, Editura Napoca Nova, 2016.
76. „Veniţi, privighetoarea cântă! Viaţa scriitorului Alexandru Macedonski între realitate şi poveste” – roman, Editura Napoca Nova, prefaţă de prof.univ.dr. Florentin Smarandache.
77. Repetabila întoarcere pe o punte de cuvinte. Viața scriitorului Augustin Ostace între realitate și poveste, Editura Amazon, 2018.
78. „Manifest. În anul Centenarului. Vinovăția criticilor și istoricilor literari care și acum promovează „operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist. Un pericol pentru elevi și tineretul de astăzi”.
79. „Orice călimară poate să devină un Vezuviu”- Compendiu la o istorie a jurnalismului pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Editura Napoca Star, 2019.
80. „Cursă pentru șobolan”, roman polițist. Editura Napoca Star, 2019.
81. „Întoarcere pe o punte de pâine”, roman, Editura Napoca Nova, 2019
82. „Sens și contrasens în înțelepciunile pentru ziariști”, Editura Napoca Star, 2019.
83. „Întoarcere din cruciadă, viața lui Radu Gyr între realitate și poveste”, 2020.

Publică poezii și critică literară în 62 de antologii. A publicat până în prezent 7690 de articole de critică literară, anchete sociale, economice etc.

Liliana Moldovan (L.M) : – Recent, la începutul lunii martie, ați publicat, în Ediția 3349 a Revistei „Confluențe literare” un articol despre prima monografie în limba franceză referitoare la viața și activitatea lui Ion Creangă. Credeți că publicul din România mai are nevoie de monografii, de lucrări ample și bine documentate care să pună în valoare viața și activitatea unor personalități literare marcante pentru cultura națională?

Al. Florin Țene (Al.F.Ț) : – Pentru a cunoaște, cu adevărat, viața unor scriitori sunt necesare  monografiile. Însă, nu acele monografii ”„osificate” cu date biobibliografice și considerații critice și științifice care îndepărtează pe tânărul cititor. Prin anii 1956 apăreau la Editura „Cartea Rusă” cărți biobliografice romanțate despre Tolstoi, Ilia Ehrenburg etc, pe care noi liceenii le citeam cu mare plăcere. Amintindu-mi de acele cărți am început să scriu câteva romane, pe care le-am publicat, între realitate și poveste despre Gib I. Mihăescu, Ion Minulescu, Macedonski și Radu Gyr, cărți mult apreciate de tinerii cititori. Aceste tipuri de romane sunt adevărate  lecții de viață. O asfel de carte devine un prieten. Și acest prieten este precum spunea abatele Jacques Delille, poet fiind: „Fericit, ori nefericit, omul are nevoie de alt om, căci nu trăiești decât pe jumătate când trăiești doar pentru el.“

L.M : – În cadrul amplei dumneavoastră activități literare un loc important îl ocupă încercările de promovare a cărților nou apărute pe piața editorială. Despre ce scriu autorii de astăzi, care sunt temele predilecte ale cărților pe care le-ați recenzat?

Al.F.Ț : – În general cei care scriu proză abordează conflictele sociale și iubirea. Iar în poezie scriu despre dragostea față de jumătatea mitologică, femeia.

L.M : – Putem vorbi despre o strategie comună a criticii literare din România contemporană?

Al.F.Ț : – În istoria Ţărilor Române democrația prin cultură a apărut mult mai înainte decât democrația promovată de politic. Însăși cuvântul grec „demoskratos” însemnând: demos „popor” și kratos „putere”, ne duce cu gândul la faptul că această formă de guvernare este menită să asigure egalitatea cetățenilor în fața legii, libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor, participarea la guvernare prin instituțiile democratice ca parlamentul, votul universal etc.

Aspirațiile poporului român spre democrație au existat aproape dintotdeauna. „Psaltirea în versuri” (1673) a lui Dosoftei, tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele lucrări literare în care sunt abordate unele elemente democratice, într‑o perioadă când „dreptatea umbla cu capul spart”, și dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile: „Ne‑au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă”. Însuși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa „Domnii Țării Moldovei și viața lor”, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano‑Carpato‑Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Ţării Moldovei” a lui Miron Costin (1633‑1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți și netocmele” din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii.

În toată literatura începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în „Cronica Ţării Românești” a lui Radu Popescu și în „cronica anonimă” pe care N. Bălcescu a publicat‑o sub titlul „Istoria Ţării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim” unde este zugrăvită epoca lui Brâncoveanu, descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale.

În acea perioadă Isaac Newton publica „Principiile matematice ale filozofiei naturale” (1687), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist‑teologice dualismul lui Descartes, scriind „Despre căutarea adevărului „ (1674‑1675).

În literatura română de la sfârșitul secolului al XVIII‑lea și începutul secolului al XIX‑lea, prin reprezentanții Școlii Ardelene, se ducea lupta împotriva instituțiilor pe care se sprijinea orânduirea feudală, împotriva obscurantismului și pentru luminarea poporului. Lucrările ce au făcut obiectul acestor idealuri au fost: „Istoria lucrurile și întâmplările Românilor” de Samuil Micu, „Hronica Românilor și a mai multor neamuri” de Gheorghe Șincai și „Istoria pentru începutul Românilor în Dachia” a lui Petru Maior. Prin scrierile lor aceștia au militat pentru ideea unității românilor. Atitudinea lor era văzută ca progresistă cu tendințe democratice, de neacceptat de ocârmuitori.

Însă, ideile democratice în Principatele Române în secolul XIX au venit prin filiera literaturii și artei promovate de boierii cu dragoste de cultură ca Iancu Văcărescu și Iordache Golescu, fratele lui Dinicu. Gheorghe Lazăr deschide în 1818, la Sf. Sava, prima școală superioară în limba română din Ţara Românească. Publică în 1820 un abecedar „Povățuitorul tinerimii”, iar Constantin Dinicu Golescu scrie „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826”, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile de la țărani.

Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într‑un context democratic.

În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol important l‑au avut publicațiile periodice. Ion Eliade Rădulescu, cu sprijinul lui Kisseleff, editează „Curierul Românesc”, primul ziar din Muntenia. În același an apare, din inițiativa lui Gh. Asachi, la Iași, „Albina Românească”, iar în 1836, Eliade adaugă gazetei sale un supliment literar: „Curierul de ambe sexe”, urmat fiind de Asachi, care editează și el „Alăuta Românească” (1837).

În Transilvania, Gheorghe Bariț scoate în 1838, la Brașov, „Gazeta de Transilvania”, căruia îi adaugă un supliment „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. În același ritm cu transformările economico‑sociale din principate, presa românească promovează idei democratice, pătrunzând în mase.

În 1844, în urma înțelegerii cu Ion Ghica și cu N. Bălcescu, Mihai Kogălniceanu scoate o altă revistă – „Propășirea”. Numele revistei fiind socotit de cenzură prea revoluționar și democratic a făcut ca să apară doar cu subtitlul „Foaie științifică și literară”. După câteva luni de la apariție, revista a fost suprimată din ordinal lui Mihai Sturza.

O parte activă la mișcarea revoluționară de la 1848, o au gazetele „Poporul Suveran” și „Pruncul Român”, care apar în timpul revoluției, promovând idei revoluționar‑democratice. În ultima publicație amintită din 8 iulie 1848, C. Aricescu publică „Odă la eroina română, Ana Ipătescu”. Trebuie să spunem despre „Marșul Revoluționar” al tânărului poet Ioan Catina. Ideile înflăcărate ale acestui marș urmăreau să dinamizeze mulțimea în luptă pentru democrație și libertate.

„Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb „ ‑ cum îl caracterizează în poezia „Epigonii” poetul Eminescu ‑ Anton Pann (1794‑1854) nu a fost un simplu tipăritor de literatură populară. De remarcat în privința ideilor ce le propagă este „Povestea vorbei” care reflectă și critică moravurile vremii, inclusiv instituțiile de stat.

Continue reading „Liliana Moldovan: Simfonia inimii – Interviu cu Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români” →