Zilele acestea un grup de intelectuali din raionul Hliboca au efectuat un scurt pelerinaj pe la câteva mănăstiri frumoase din zona Sucevei.

    Printre pelerini s-au aflat români și ucraineni, profesori, lucrători din sfera culturii și fondului de pensie.

     Unele dintre doamne nu fusese de mulți ani pe la locurile sfinte.

      Primul popas l-am făcut ca întotdeauna la frumoasa mănăstire Putna, locul cel mai drag pentru mine pe pământ. Părintele Isac, amabil ca întotdeauna, a avut grijă de cazarea noastră, de trapeză, de aflarea noastră aici. Cu plăcere i-am adus o copie a materialului publicat la finele verii în ziarul „Zorile Bucovinei” despre resfințirea bisericii din Pătrăuții de Jos, unde a fost prezent și starețul mănăstirii, Arhimandritul Mechisedec, care a oficiat și serviciul divin alături de Mitropolitul Melchisedec.

            După ce seara am admirat la lumina lunii crucea din dealul mănăstirii, luminată și măreață, după ce am înoptat în hotelul mănăstirii, dimineața ne-am dus la sfânta slujbă, am luat și binecuvântarea preotului ce a oficiat alături de alți cîțiva preoți și serviciul divin. Pe urmă am vizitat mănăstirea, noua biserică cu moaștele celor cinci  sfinți putneni,  mitropilitul Iacob Putneanul, Arsenie Putneanul, Sila, Natan și Paisie. De asemenea am vizitat muzeul mănăstirii cu podoabele bisericești și domnești, icoane și vase de valoare. Deoarece printre noi se aflau și directori de muzeie, vizitarea unui asemenea obiectiv cultural, este un lucru important.

            Ne-am urcat și pe vârful unde se află mica bisericuță de lemn a mănăstirii. Din magazinul bisericesc am procurat lucruri sfințite spre amintire, sau pentru a le dărui celor dragi.

          Cu nostalgie lăsăm în urmă  „Ierusalimul neamului românesc” cum l-a numit marele Eminescu, admirându-i și bustul din curtea mănăstirii. Aici, la acest loc binecuvântat de Dumnezeu, ei parcă se întâlnesc, pentru a păși prin timp, spațiu și istoria noastră, cei doi mari, poate cei mai mari oameni ai neamului nostru.

         Ne îndreptăm spre o altă mănăstire, aflată în vecinătatea Putnei, mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici ne întâmpină noua biserică, mi se pare că unica din toată România, purtând numele sfântului Serafim de la Sarov. Ne închinăm, aprindem lumânări și în vechea biserică. După o scurtă vizită pe la magazinul bisericesc, ne îndreptăm spre Izvorul Tămăduirii, unde curg trei izvoare de fapt, al celor trei sfinți: Sila, Natan și Paisie. În sticluțe ne luăm apă de la toate cele trei izvoare, apă, care tămăduiește boli, și este foarte de folos pentru sănătate.

  De aici, plecăm direct spre Chilia sfântului Daniil Sihastrul, loc turistic vizitat de toți cei care au fericita ocazie să fie la Putna. Pe scurt le povestesc acelor pelerini, ce n-au fost niciodată pe aici, despre duhovnicul marelui voievod, iar spre amintire ne facem ca peste tot și poze.

   În comuna Marginea ne oprim mai întâi la atelierul de ceramică, unde admirăm munca grea, dar atât de necesară a olarilor, ce fac din argilă diferite vase, iar din magazinul de alături ne procurăm câte ceva spre amintire. Doar la câteva sute de metri, pe drumul ce duce spre Sucevița, se găsește noua mănăstire de maici din localitate. Toți rămân încântați de frumoasa priveliște, de frumusețea complexului mănăstiresc, dar și a florilor, a curățeniei și liniștii ce domnește în jur.

   La doar 3 km și ceva se află vechea ctitorie a Movileștilor, mănăstirea Sucevița. Acum, ea se află în renovare, atât la interior, cât și la exterior. Dar ca întotdeauna e plină curtea de vizitatori. După tradiționala închinare și plătirea slujbelor, vizităm și muzeul acestei mănăstiri, lăsând ca amintire și câteva cuvinte scrise din inimă în cartea de vizită, așa cum de fapt am făcut și facem de fiecare dată și la Putna.

     Fotografii spre amintire și plecăm spre cele două mănăstiri de la Rădăuți.

     Ne oprim, mai întâi la noua mănăstire, de la marginea orașului, împrejmuită cu garduri solide, cu straturi, unde ultimele flori de toamnă își mai păstrează aroma și frumusețea.   Este de fapt un adevărat complex și aici, înălțat în câțiva ani, un complex de toată frumusețea. Alături se află și un azil pentru copii orfani.

      În centrul orașului, după ce admirăm statuia voievodului Bogdan Vodă, pășim pe teritoriul mănăstirii Bogdana. Vechea mănăstire se află în totală renovare, în schimb noua biserică a mănăstirii ne întâmpină cu ușile deschise.

        De aici ne îndreptăm spre catedrala impunătoare a orașului Rădăuți. Aici este ultima oprire întru-n lăcaș sfânt.

       Magazinul Profi din apropiere, alte câteva locuri din vecinătate, fontanele, străzile curate, aleea cu busturile voievozilor Moldovei, biserica de lemn a Sfântului Gheorghe, liceul Hurmuzachi, parcurile, pe care le privim cu plăcere, sunt ultimele obiecte ce le admirăm înainte de a porni spre frontieră.

           Deși scurtă, pelerinajul și aflarea noastră în zona Sucevei, ne lasă în memorie clipe de neuitat. Sperăm că ne va ajuta bunul Dumnezeu să mai avem parte de asemenea adevărate sărbători ale sufletului.

Eleonora SCHIPOR

Ucraina

         Fiecare măsură educativă are un rol deosebit în viața elevilor, indiferent care este tematica ei.

         Duminica trecută aproape toți elevii clasei a V-a de la CIE  Cupca, împreună cu câțiva părinți, diriginta de clasă, doamna profesoară de biologie și geografie Lilia Sucevan, profesoara de limba și literatura română, doamna Olimpia Bojescu, care a fost de astă dată și în postura de  mamă, fiica ei Nicoleta fiind elevă în clasa respectivă, și subsemnata au efectuat un pelerinj-excursie pe la câteva locuri deosebite din ținutul nostru.

            Astfel, prima oprire și cea mai importantă, am făcut-o la frumoasa mănăstire de maici de la Slatina, din comuna submontană Crasna. Aici am asistat la sfânta liturghie. Pe urmă maica Ioana, stareța mănăstirii, o ființă de o rară bunătate și blândețe, ne-a făcut o excursie în noua biserică, ne-a povestit cu plăcere și emoție despre istoria mănăstirii.  Toți, din grupul nostru, am procurat iconițe, acatiste, mir, anafură, cruciulițe, aghiasmă, am plătit slujbe pentru sănătate, dar și cei răposați. Apoi, amabila maică Ioana, ne-a invitat la trapeză unde am servit bucate gustoase de post. La fine ne-a dăruit tuturor câte o iconiță cu sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ocrotitorul primei biserici a mănăstirii, și ne-a poftit cu drag să revenim oricând la acest sfânt lăcaș.

            Următorul popas l-am făcut la iazul din preajma mănăstirii. Pe drum, am intrat pe la o capeliță, unde ne-am închinat. La iazul, situat întru-n loc pitoresc, ne-am fotografiat, am admirat frumusețea pădurii carpatine.

            Pe urmă am plecat la mănăstirea de maici de la Leorda, un cătun din satul Pătrăuții de Sus. După ce ne-am închinat pe la icoane în biserica mare, am aprins lumânări în biserică, am plătit slujbe, pe urmă am admirat frumusețea din jur. Am observat că de fapt toate mănăstirile sunt situate în niște locuri pitorești.

            Desigur, că orice pelerinaj sau excursie, mai ales pentru copii trebuie să aibă și un mic program de relaxare sau distracție.

            În drum spre casă ne-am oprit le restaurantul Viorica, din Pătrăuții de Sus, unde am servit toți câte o piță gustoasă și un suc.

            Cu toții am rămas satisfăcuți de pelerinajul-excursie și sperăm că asemenea zile petrecute cu folos  vor educa la elevi bunătatea, toleranța, bunul simț, credința…

Eleonora Schipor, pedagog-organizatoare la CIE Cupca

Ucraina

   Zilele trecute am sărbătorit Ziua Bibliei, Ziua Bunătății și Ziua Toleranței. Cu acest prilej în incinta CIE Cupca a fost organizată o măsură cu caracter educativ.

   Elevii clasei a VI-a sub îndrumarea dirigintei lor de clasă Lidia Olar au pregătit un montaj literar-artistic-muzical cu acest generic. În proză și versuri elevii au recitat în limbile română și ucraineană despre relațiile dintre oameni, despre înțelegere, bunătate, toleranță, milostenie, răbdare… S-au interpretat și câteva cântece.

   Pe ecranul multimedia toți cei prezenți în sală au privit câteva filme de desene animate de scurt metraj despre relațiile dintre maturi și copii, despre atitudinea față de animale, despre milostenie și ajutorul reciproc etc.

   „Toleranța este celălalt nume al Libertății”. Definiție clasică de Mahatma Gandhi. Câte un bilețel cu această inscripție am primit toți când am intrat în sală. La fine ne-am luat toți de mâini având și inscripția pe ecran „Noi suntem diferiți, noi suntem asemănători, noi suntem egali”, demonstrând un adevărat Fleșmob al Toleranței.

————————————–

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

          Anume aceasta a fost tematica principală a recentului festival al satului Cupca.

          După renovare, după multe probleme ce au trebuit rezovate, iată clubul din satul Cupca și-a reluat activitatea.

          Festivalul ce a avut loc la începutul lunii noiembrie, anul curent, este o dovadă că activitatea literar-artistică a acestui frumos sat bucovinean are perspectivă.

          Sătenii și oaspeții, invitații, dar și toți ceilalți au revenit cu plăcere la clubul sătesc pentru a admira măiestria și talentul celor vârstnici, dar și a tineretului și copiilor din localitate.

          Cu un scurt cuvânt de salut s-a adresat către toți cei prezenți primarul satului, dl Aurel Alerguș.

           În sala mare a clubului, frumos amenajată, a fost pregătită o expoziție de cărți ale oamenilor, care pe parcursul vieții, fie că au scris despre Cupca, fie că sunt originari din acest sat bucovinean, de pe Valea Siretului.

           La pregătirea ei și-a adus contribuția bibliotecara șefă a bibliotecii sătești, Elizaveta Nistor.

          Astfel cei prezenți au putut admira, dar și auzi din gura subsemnatei, care nu numai că este foarte vorbăreață, dar i-a revenit, ca întotdeauna de astfel, și rolul de prezentatoare a măsurii în cauză, multe lucruri frumoase despre cei care proslăvesc satul.

          În primul rând cele două monografii, „Cupca, un sat din Bucovina”, prima avându-i ca autori pe regretații deja Petre Ciobanu, Vasile Slănină și Reveca Prelipceanu. Toți trei au trăit și activat în România. Despre cea de a doua parte a monografiei cu același titlu a vorbit chiar autorul ei, fostul director al școlilor din Cupca, profesorul de matematică, Domețian Cucuruz, care actualmente are 85 de ani. Domnia sa a vorbit pe scurt despre toate capitolele incluse în monografia ce a văzut lumina tiparului, anul trecut și a fost prezentată în ziarele și revistele noastre.

          Despre celelalte cărți cum sunt ale doctorului în istorie Constantin Ungureanu, aflat cu traiul la Chișinău, cele al timișorenei Mariana Gurza, poeta creștină, care este mereu cu gândul la baștina sa dragă, ale regretaților Vasile Plăvan, Margalina Morar, ale foștilor profesori și elevi ai școlilor din Cupca, ale mele proprii, dedicate școlii și bisericii, am vorbit pe scurt chiar eu personal. Unele din aceste cărți fiind expuse în sală. De asemenea am menționat faptul că despre satul Cupca și oamenii lui, despre evenimentele din sfera învățământului, culturii, sportului, religiei, tradițiilor, obiceiurilor, evenimentelor actuale, în permanență sunt publicate materiale în ziarele noastre românești și ucrainene, apar publicațiile on line atât în revista  „Logos și Agape” de la Timișoara editată de inimoasa doamnă Mariana Gurza, cât și Bucpress, Euromedia, blogul Uniunii Bibliotecarilor Bucovineni ș.a.

           Cea de a doua invitată a festivalului, meșterița populară Felicia Ungureanu, mama istoricului Constantin Ungureanu, care pe parcursul vieții a practicat o îndeletnicire mai rar întâlnită – pictura pe sticlă,  din modestie, și stare de sănătate n-a dorit să vorbească, am povestit eu despre viața și ocupația ei. Despre această femeie talentată nu odată am scris și la ziar. De la ea au luat interviuri jurnaliști din România, Moldova, Ucraina.

Ambilor invitați artiștii amatori ai satului le-au dedicat melodii și versuri despre meleagul natal.

          Partea a doua  a Festivalului  i-a adus în scenă pe copiii, tinerii, vârstnicii talentați.

          Astfel, grupele vocale ale celor două școli din Cupca, grupele de dansatori ale CIE Cupca N2, conduse de profesoarele Maria Bogdaniuc și Iana Malițcaia, solistele, declamatorii, instrumentiștii au încântat publicul prin măiestria lor.

           Cu câteva cântece populare s-a prezentat în fața numerosului public, Marta Belici, Diplomanta tradiționalului concurs „Steluța bucovineană” din acest an. La unele cântece a fost însoțită de colegele ei de clasă, cu dansurile pregătite sub îndrumarea  dirigintei lor de clasă, profesoarei Lucica Dușceac. Elena Bicer și Anastasia Pavliuc, colegele de clasă ale Martei, au recitat frumoase versuri despre Bucovina.

          Studentele Mirabela Plevan și Cristuna Bogdanic au venit în fața publicului cu frumoase cântece de estradă.

           Profesoara Iana Malițcaia a interpretat acapella un cântec liric despre mamă în limba ucraineană. Invitat din alt sat  Roman Grițenco a venit și el cu două cântece de estradă ucrainene.

           Publicul prezent a rămas încântat de evoluarea orchestrei de instrumente populare „Sirețel” condusă de Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Întâlnirea cu oamenii de vază ai satului” →

De multe ori am fost prin aceste locuri, dar de fiecare dată doresc și pot să le vizitez, și se pare că dorința aceasta va dăinui mereu în sufletul meu.

          Chiar la începutul acestei mini-vacanțe de toamnă, un mare grup de pedagogi ai raionului Hliboca, și anume locțiitori pentru lucrul educativ și pedagog-organizatorii s-au deplasat pentru o zi în România.

          Primul popas l-am făcut la frumoasa mănăstire Putna. Repet a câta oară, locul cel mai drag pentru mine pe pământ. Mănăstirea, muzeul acesteia, biserica nouă cu moaștele sfinților Putneni, Iacob Putneanul, Arsenie Putneanul, Sila, Natan și Paisie, magazinul bisericesc, unde de fiecare dată fie pentru sine, fie pentru alții procurăm câte ceva, slujbele plătite, lumânările aprinse, aghiasma,  anafura, mirul, iconițele, toate procurate pentru sănătate și mântuirea sufletului, locurile acestea pitorești, în orice anotimp al anului, îți produc o impresie deosebită, o impresie și o aură de parcă te-ai afla prima oară aici.

          Cu plăcere le-am tradus ucrainenilor din grup, câte ceva despre mănăstire și vestitul ei ctitor Ștefan cel Mare și Sfânt.

           Ne-a oprit puțin și la Chilia lul Daniil Sihastrul, care merită și este se pare vizitată, ca și mănăstirea Putna, de toți doritorii.

          Din lipsă de timp nu ne-am oprit la noua mănăstire de la Marginea, deși se merita acest lucru, făcând un scurt popas la mănăstirea Sucevița, oprindu-ne pentru câteva minute la vârful Palma, pentru poze, era o zi caldă și frumoasă, așa cum e de fapt această toamnă de poveste. Am coborât pe la o altă perlă mănăstirească din zona Sucevei – Moldovița. Ceva mai mult am poposit la Voroneț. Cele trei mănăstiri cu pereții pictați la exterior, produc tuturor turiștilor o impresie de neuitat.

           Am trecut doar prin Gura Humorului, unde se află bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobâleanska, mergând în drum spre Suceava, unde am reușit să vizităm doar parțial orașul, (se lăsa înserarea) pentru a poposi și la un magazin universal, știut lucru într-o călătorie trebuie de toate.

          Sincere mulțumiri aducem d-nului Ruslan Șciur, metodistul secției raionale de învățământ, pentru lucrul educativ în școli, doamnelor de la câteva școli din raionul Hliboca, ce au organizat seminarul-călătorie, dar și tuturor celor prezenți pentru că au dorit să cunoască mai bine aceste locuri, unele sfinte, altele oibișnuite, dar până la urmă toate merită și trebuie vizitate.

           În ultimul timp, mai multe grupuri de profesori din regiunea Cernăuți, vizitează locurile deosebite din zona Sucevei, și nu numai, oprindu-se în primul rând pe la mănăstirile cunoscute în întreaga lume pentru frumusețea și măreția lor.

          Aceste locuri, ori de câte ori le vizitezi îți lasă în suflet amintiri de neuitat.

———————————-

  Eleonora Schipor, pedagog-organizatoare la CIE Cupca

În fiecare an, la finele lui octombrie are loc tradiționalul concurs „Steluța bucovineană”.

          Prima etapă a acestui concurs este cea raională unde câte un concursant din fiecare școală  participă la trei nominații: recitalul poetic, vocal și coreografie.

          Anul acesta, ca și anul trecut de la CIE Cupca a participat eleva clasei absolvente deja, Marta Belici.

           La toate cele trei probe, care s-au desfășurat timp de două zile la căminul cultural din centrul raional Hliboca, Marta s-a prezentat bine. Ea a trecut cele trei probe, recitând o poezie în limba de Stat, cântecul a fost interpretat în limba română, la fel și dansul a fost tot românesc. La proba de dans a fost susținută de fetele din clasa ei

          În rezultat, ea a primit Diploma de Talent, medalie pentru participare și un mic prezent din partea colegilor de clasă.

          Juriul, din componența căruia a u făcut parte metodiști ai secției raionale de învățământ, ai Casei de Creație a copiilor, lucrători ai căminului cultural raional, au apreciat pregătirea tuturor elevilor și a profesorilor care le-au ajutat.

          O felicităm pe Marta pentru Diploma primită, îi mulțumim mamei ei, Maria Belici, care timp de două zile a avut grijă de vestimentația fiicei, a fost alături de ea și a încurajat-o. De asemenea aducem mulțumiri direcției CIE Cupca pentru susținere, în deosebi locțiitoarei directorului pentru munca educativă Lidia Gh. Olar, pedagog-oraganizatoarei Eleonora T. Schipor și dirigintei de clasă Lucica V. Dușceac, pentru că au fost prezente în aceste zile alături de concursanta noastră, au susținut-o și încurajat-o. De asemenea aducem mulțumiri profesoarei de literatura ucraineană de la CIE Cupca, Alina Tarâța, pentru că a avut grijă de recitalul Martei.

          Reamintm că la începuti acestei săptămâni, alte trei colege de clasă ale Martei au participat la Forumul raional „Cunoașterea ținutului natal”.

           Felicităm elevele clasei a XI-a „A” de la CIE Cupca, pedagogii care i-au însoțit și susținut, părinții care i-au ajutat moral și financiar.

          Succese, fetelor și numai bine.

–––––––––––

 Eleonora Schipor,

profesoară superioară la CIE Cupca