Eleonora SCHIPOR: Întâlnirea cu oamenii de vază ai satului

          Anume aceasta a fost tematica principală a recentului festival al satului Cupca.

          După renovare, după multe probleme ce au trebuit rezovate, iată clubul din satul Cupca și-a reluat activitatea.

          Festivalul ce a avut loc la începutul lunii noiembrie, anul curent, este o dovadă că activitatea literar-artistică a acestui frumos sat bucovinean are perspectivă.

          Sătenii și oaspeții, invitații, dar și toți ceilalți au revenit cu plăcere la clubul sătesc pentru a admira măiestria și talentul celor vârstnici, dar și a tineretului și copiilor din localitate.

          Cu un scurt cuvânt de salut s-a adresat către toți cei prezenți primarul satului, dl Aurel Alerguș.

           În sala mare a clubului, frumos amenajată, a fost pregătită o expoziție de cărți ale oamenilor, care pe parcursul vieții, fie că au scris despre Cupca, fie că sunt originari din acest sat bucovinean, de pe Valea Siretului.

           La pregătirea ei și-a adus contribuția bibliotecara șefă a bibliotecii sătești, Elizaveta Nistor.

          Astfel cei prezenți au putut admira, dar și auzi din gura subsemnatei, care nu numai că este foarte vorbăreață, dar i-a revenit, ca întotdeauna de astfel, și rolul de prezentatoare a măsurii în cauză, multe lucruri frumoase despre cei care proslăvesc satul.

          În primul rând cele două monografii, „Cupca, un sat din Bucovina”, prima avându-i ca autori pe regretații deja Petre Ciobanu, Vasile Slănină și Reveca Prelipceanu. Toți trei au trăit și activat în România. Despre cea de a doua parte a monografiei cu același titlu a vorbit chiar autorul ei, fostul director al școlilor din Cupca, profesorul de matematică, Domețian Cucuruz, care actualmente are 85 de ani. Domnia sa a vorbit pe scurt despre toate capitolele incluse în monografia ce a văzut lumina tiparului, anul trecut și a fost prezentată în ziarele și revistele noastre.

          Despre celelalte cărți cum sunt ale doctorului în istorie Constantin Ungureanu, aflat cu traiul la Chișinău, cele al timișorenei Mariana Gurza, poeta creștină, care este mereu cu gândul la baștina sa dragă, ale regretaților Vasile Plăvan, Margalina Morar, ale foștilor profesori și elevi ai școlilor din Cupca, ale mele proprii, dedicate școlii și bisericii, am vorbit pe scurt chiar eu personal. Unele din aceste cărți fiind expuse în sală. De asemenea am menționat faptul că despre satul Cupca și oamenii lui, despre evenimentele din sfera învățământului, culturii, sportului, religiei, tradițiilor, obiceiurilor, evenimentelor actuale, în permanență sunt publicate materiale în ziarele noastre românești și ucrainene, apar publicațiile on line atât în revista  „Logos și Agape” de la Timișoara editată de inimoasa doamnă Mariana Gurza, cât și Bucpress, Euromedia, blogul Uniunii Bibliotecarilor Bucovineni ș.a.

 

           Cea de a doua invitată a festivalului, meșterița populară Felicia Ungureanu, mama istoricului Constantin Ungureanu, care pe parcursul vieții a practicat o îndeletnicire mai rar întâlnită – pictura pe sticlă,  din modestie, și stare de sănătate n-a dorit să vorbească, am povestit eu despre viața și ocupația ei. Despre această femeie talentată nu odată am scris și la ziar. De la ea au luat interviuri jurnaliști din România, Moldova, Ucraina.

Ambilor invitați artiștii amatori ai satului le-au dedicat melodii și versuri despre meleagul natal.

          Partea a doua  a Festivalului  i-a adus în scenă pe copiii, tinerii, vârstnicii talentați.

          Astfel, grupele vocale ale celor două școli din Cupca, grupele de dansatori ale CIE Cupca N2, conduse de profesoarele Maria Bogdaniuc și Iana Malițcaia, solistele, declamatorii, instrumentiștii au încântat publicul prin măiestria lor.

           Cu câteva cântece populare s-a prezentat în fața numerosului public, Marta Belici, Diplomanta tradiționalului concurs „Steluța bucovineană” din acest an. La unele cântece a fost însoțită de colegele ei de clasă, cu dansurile pregătite sub îndrumarea  dirigintei lor de clasă, profesoarei Lucica Dușceac. Elena Bicer și Anastasia Pavliuc, colegele de clasă ale Martei, au recitat frumoase versuri despre Bucovina.

          Studentele Mirabela Plevan și Cristuna Bogdanic au venit în fața publicului cu frumoase cântece de estradă.

           Profesoara Iana Malițcaia a interpretat acapella un cântec liric despre mamă în limba ucraineană. Invitat din alt sat  Roman Grițenco a venit și el cu două cântece de estradă ucrainene.

           Publicul prezent a rămas încântat de evoluarea orchestrei de instrumente populare „Sirețel” condusă de Constantin Alerguș, care a cântat cu vocea-i frumoasă, câteva cântece populare românești. El a încheiat partea artistică a Festivalului cu Imnul românilor din întreaga lume „Cântă cucu-n Bucovina”.

           Juriul din care a făcut parte Roman Naghirnâi, directorul căminului cultural raional Hliboca, dar și câteva bibliotecare din satele învecinate, au dat o apreciere înaltă atât primei părți, cât și celei de a doua, tuturor numerelor, menționând buna pregătire și desfășurare a Festivalului satului. Toți au menționat și costumația autentică, portul românesc, care se pare că la Cupca s-a păstrat întru-n mod deosebit.

            Pentru buna pregătire și desfășurarea cu succes a Festivalului, aducem sincere mulțumiri primarului satului d-lui Aurel Alerguș, lucrătorilor culturali, care au depus mari eforturi, Constantin Alerguș și Elizaveta Nistor, profesorilor școlari de la cele două școli din Cupca, Invitaților ce au onorat seara cu prezența lor, celor doi directori ai CIE Cupca Maria Lazurca și Constantin Bogdaniuc, soliștilor, instrumentiștilor, declamatorilor, dansatorilor, doamnelor ce ne-au serviut cu sarmale și alte bunătăți făcute de mâinile lor harnice, printre care se numără soția directorului clubului din Cupca, Dorina Alerguș. Tuturor celor care au contribuit direct sau indirect la buna desfășurare a acestei importante măsuri culturale le mulțumim din suflet. Succese și numai bine.

———————————-

Eleonora Schipor,

profesoară, prezentatoarea programului artistic

Lasă un răspuns