Tu fulg de rai ce mi te-ascunzi dincolo de nori,
Te doinesc heruvimi pe diafane lire în amurg
Pe șevaletul inimii te pictează asfințitul în culori
Precum cuvintele în călimară din ceruri stele curg.

Precum un fulg te biciuie ispita mării,
În clipa de alb a valurilor ce-și săvârșesc sentința
Îți împletesc cununi din azuriul zării
Din pergole de lumină și de vise-ți voie făuri velința.

Iubita mea ce strălucești de dincolo de soare,
Un fulg de nea în noaptea muribundă
Mă-nchin doar ție când versul zorilor mă doare
Și precum o fecioară, luna , în profunzimi se afundă.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

10 iulie 2019

Pe lacul mic în care se scaldă zorii,
Ce cu un surâs fac luna să suspine
Într-un ultim lied pe strunele viorii
O rugă cerului vrea să mai închine.

Nici o pală de vânt, nici o adiere,
Nici soarele nu mai îmi curge-n psalmi
Nu-mi mai tămâie visul care piere
În bardoul de dincolo de vămi.

Eu curg în lac, și lacul curge în mine,
Îmi inundă trupul, neființa și abisul
Las harpa codrilor liturgic să se-nchine
În altare de foc să-mi curățească visul.

Voi curge încet și lin în mine,
Împreună cu lacul dintre neguri
Pe coli albe și în călimări pline
Să respire văzduhul doar în versuri.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

12 iunie 2019

Beau focul, schisma și jăratecul,
Din fîntâna nopților de amor
În vise îmbrac întunericul
În mantie de stele și de dor.

Caut în roua din zori privirea ta,
Și-ntr-ale mării anamneze
Ce-mi țese valul plîngând pe o stea
Destinul să mi-l lumineze.

Șăgalnicele raze din opaiț,
În picături de mir șoptesc iubirea
Pe faldurile lunii dinadins
Îngenunchează-n rugă nemurirea.

Simt ca astazi am pierdut nemurirea,
Iar călimara s-a umplut cu vise
Pe lacrime de dor am scris iubirea
Voi cuceri cerurile promise.

Cred ca astazi am pierdut nemurirea,
Ca și penelul din scorbură de soare
Mi-a rămas fidel zenitul cu adierea
Dar … cine-o fi de vină oare ….?!

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

10 iunie 2019

În culori de toamnă eu zugrăvesc rogvaivul nopții,
Descântat de nimfe în caiere de stele
Rătăcind la nesfârșit prin tunelul sorții
Părăsind ale talmudului prea prețioase file.

Pe cerul de opal pictez fântâni de alabastru,
Din care timpul curge în candele de lut
Plămădite din clipe de amor arse într-un castru
Din găoacea unei raze, șoapta tăcerii eu ascult.

Mă orbitează sinistre paradigme,
În amfore de nori strâng calde azimuturi
Culeg spice din marea iubirilor maligne
Din catapetesme aud zăvoare ce-năbușă săruturi.

În culori vivante, vise se dezmiardă,
Postulate într-ale toamnelor mirifice altare
Precum o pergolă peste a iubirilor arcadă
În sanctuarul mântuit de sfântul soare.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

Iunie 2019

În zori sătenii pleacă la muncă pe ogoare,
Femeile țes în tihnă straie îngerești
Cu dragoste purtate în zi de sărbătoare
Drept mulțumire pentru binecuvântările cerești.

Duminica sătenii vin la Sfintele altare,
Este ziua când chiar și pământul se închină
Pentru un rod bogat, dar și pentru o vreme bună
Sub mângâierile calde ale răsăritului de soare.

Și în câte o casă se împletesc destine,
Tineri ce vor să își unească drumurile-n viață
La sacrele altare merg pentru veșnicie
Din nou trăim a primăverii dimineață.

Când vine seara, lămpile aprinse stelele îngână,
Cămăruța e împodobită în straie de culcare
Se mai aude torcând câte un caier de lână
Și-n ruga lor mai plânge o Sfântă lumânare.

Satul românesc e vatra noastră milenară,
Temelia acestui neam pentru eternitate
Cântecul, portul și dansul sunt o garanție sacră
Pentru a noastră unire, dragoste și libertate.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

18 mai 2019

Mă ascund în corola unei flori de lotus,
Pe lacul tămâiet al iubirilor păgâne
Trezindu-mi din letargie sufletul ascuns
Ce-ncearcă trăiri de basm să mai îngâne.

Primăvara coboară pe strune de vioară,
Balet balsamic de sunet și culoare
Ce cu adieri calde de zefir mă împresoară
Spălat de valul unui răsărit de soare.

Cânt ale iubirii falduri în marea ce mă doare,
O lacrimă îmi cade pe tâmpla unui vis
Cerșesc binecuvântări sacrelor altare
Cu petale de rai sufletul să-mi fie nins.

Rogvaivul florilor în triluri se dezmiardă,
Alchimia fericirii în micul colț de rai
Ce preface în izvor stelele ce-or să se piardă
Într-al marelui abis prea cuvios alai.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

16 mai 2019

Ascultă cum tace izvorul,
Și luna ce nu-l mai mângâie
Lasă în întuneric pridvorul
Iar frunza-i din nou aramie.

Ascultă cum tace luna,
Mi-ascunde visu-ntr-o rază
În pași răstigniti totdeauna
Neființa mea defilează.

Ascultă cum tace visul,
Cum focul în sobă te ascultă
În candele plângi paradisul
Iar zorii sunt ca o insultă.

Ascultă cum tace iubirea,
Când soarele doare-ntr-o carte
La răspântii citim izbăvirea
Și hai să plecăm mai departe !

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

1 mai 2019

În noaptea învierii, clopote vestesc,
Drumul mântuirii ca pe o garanție
A celor ce în rugăciuni mărturisesc
Suprema jertfă ca pe o alchimie.

În noaptea învierii, cerul s-a deschis,
Să primească și să asculte a noastră rugă
Vedem cu ochii minții calea spre paradis
Și dragostea divină spre noi acum să curgă.

În noaptea învierii mielului divin,
Înviem și noi în haina purității
Velința râvnită de orice creștin
Indispensabilă vieții.

În miezul nopții sacre, așteptând lumina,
Ce alungă întunericul ce greu ne-a apăsat
Strigăm cu cerul laolaltă și inima
Plină de nădejde, ”Hristos a înviat” !!

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

26 aprilie 2019

Deschide-ți porțile, Ierusalime,
Căci iată, mielul izbăvirii a sosit
Curăță-ți odaia căci va sta la tine
Până s-o-mplini ce s-a proorocit.

Deschide-ți inima, Ierusalime,
Primește-l pe Mântuitorul tău
Care a venit să ți se-nchine
Să spele-n sânge tot păcatul greu.

Atunci când inima vrea să se închine,
Și își deschide larg corola spre iubire
Să îl primim călare pe puiul asinei
Pe Iisus, pe prea iubitul mire.

Florile poartă Corola iubirii,
Punți ale duhului către văzduh
Pe umerii goi ne mângâie zefirii
Să ardem fericiți pe al nemuririi rug.

Ninge cu petale pe al nostru drum spre rai,
Pod de inimi spre sanctuarul iubirii
Noaptea îmbracă al nunții sacre strai
Flori și amfore dr hectar sunt mirii.

Ați ascultat vreodată șoapta unei flori ?
Cântecul ei mângâiat de soare?
Ispite dulci și o mare de fiori
Un gând de sărbătoare în zumzet de vioară.

—————————–————————

Cristian Gabriel VULPOIU

21 aprilie 2019