Melania RUSU CARAGIOIU: Antologie -Gânduri

O NOUĂ ANTOLOGIE:

,,GÂNDURI IMORTALIZARE ÎN BĂTAIA PENIȚEI”, 2020

Volum coordonat de Ana Cristina Popescu

Activitatea Scriitoarei jurnaliste, Profesoara Ana Cristina Popescu, în literatură a început spontan , aș spune în termenii de azi, sub un adevărat impuls genetic al activității dârze și înzestrat literare a plaiului cărășean. Sau în alți termeni sub impulsul informației supraabundente a istoriei și literaturii din acest colț de țară- Banatul , atât de închingat și asuprit secole de-a rândul sub stăpânirea austro-ungară și otomană.

Sub acea ploaie de informații rămase de la bunii și străbunii noștri din partea locului, informații orale, tradiționale, folklor, manuscrise, tipărituri, memorii către ,,.împăratul”, sau mai noi, începând cu monografiile localităților și continuând cu cercetări care au dăruit Academiei Române mari literați, este ușor de înțeles acel inc spre literatură din partea intelectualilor din Bazinul Caransebeș și împejurimile sale

Lista personalităților bănățene făuritori de cultură, istorie și literatură este impresionantă și ea ilustrează împotrivirea la asuprirea impusă românilor, victoria finală și mândria de a arăta lumii calitățile românului, Pe fiecare filă a acestei istorii apar nume care au lăsat urme de devotament și eroism. Vreau aci să amintesc nume mai cunoscute, precum Iosif Alboni, Ionucă, ofițer rezervist în armata austro-ungară, nepotul lui Ioan Pop Reteganu, George Adam, Gabriel Ivul, n.1619, Mihai Halici, n.1643, Stoica de Hațeg, n.1751, Paul Iorgovici, Petre Lupul, (Lupulov), Un întreg cin de preoți ortodoxi sau romano-catolici, și toată tinerimea erudită din Banat care au colaborat la înfăptuirea nucleului de cultură bănățeană.

Reîntorcându-ne la Antologia de față găsim o mare și impresionantă varietate de materiale, enumerând: ,,Referate” – concluzii din cercetare, semnate de scriitorii Andrușa R. Vătuiu, ,,Eminescu la Orșova”; Marinela Panțîru, ,,…Oțelul Roșu- Monografie”; Ana Cristina Popescu, ,,Din tiparnițele presei codrene și chiorene”; Romulus Frâncu, ,, Generalul Moise Groza”; ,,Istoricul vechii Biserici din cimitirul Parohirei Băuțarul inferior”, ,,Micromonografia Parohiei Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, Băuțarul inferior-Protopopiatul Caransebeș,

Capitolul didactic este impresionant prin creația tinerelor lăstre bănățene, copii și adolescenți talentați, care promit o nouă generație de scriitori, mulți dintre aceștia având deja un palmares de lauri câștigați la olimpiade școlare sau la diferite concursuri de creație literară, poezie, proză sau chiar piese de teatru. Amintesc, cu drag, numele lor: Adriana Radu, Dariana Nedelcu, Alina Ioana Vasile, Dariana Agnes Mezdrea, Adina Roi, Gherhard Negru, Denisa Maria Pintilie, Andrei Romanuc, Alexandru Lăcătuș, Iulia Alexandra Vasile, Ligia Schipor, Lucas Radu., Melisa Montoi ( teatru), Daria -Maria Solymoși, Mircea Barbu, Daniel Ștef, Aly Titel-Lifa, Naumi Adam, Salomi Hadasa Gyaraki, Mario Mihăilă, Bogdan Mihai, Ovidiu Ștefoni, Raluca Tău, Francesca Știca, Andrada Brîndușa Keszeg, Eliana Păduraru, Melisa Montoi ( eseu). Costi Dragu, Denisa Bachmațchi, Ariadna Buda, Robert Ciucă, Ariana Maria Grad, Andrada Brândușa Keszeg (poezie). În acest mare capitol acordat tinererlor talente găsim o mare varietate de nume, adică acel binecuvântat conglomerat al etniilor care trăiesc împreună cu noi în perfectă înțelegre și conlucrare , ca făcând parte intergantă din națiunea română, cu aceeleași drepturi , obligații și dăruire Acest aspect cooperant face parte din marea calitate a românilor bănățeni, din toate timpurile, muncind, trăind în pace, colaborând cu fiecare persoană localnică, indiferent de etnie. Mai observăm mâna profesorului de limba română, Ana Cristina Popescu, sufletul care imprimă copiilor bogăția sufletească interioară, ocupații sănătoase pentru timpul liber, dragostea de a scrie în limba română. Tot profesorul este acela care clădește personalitatea unui copil, personalitate atât de necesară în viața fiecărui om.

Răsfoind, citind în contunuare, ne oprim la pagini de filozofie, pagini de poezie, pagini de realizări largi ale pătrunderii culturii române în actualitatea contemporană monadială și amintite și aci- legate de Asociația Liga Scriitorilor Români, Președinte, Al. Florin Țene, sau de Revista internațională STARPRESS- România-Canada-USA, Director Ligya Diaconescu,

Ne vom opri asupra creațiilor autorilor din: ,,Eseuri”, autori, Ioan Andreica, Bianca Meteș, Mădălina Doman, Adrian Crânganu, Lucia Elena Mihalca, Ion Turnea. ,,Evenimente”, Angela Panțîru, Ana Cristina Popescu. ,,Cercetare”: Sonia Berger, Andrușa F. Vătuiu, Ana Cristina Popescu, Lucia Elena Popa, Diana-Corina Cherșa, Romulus Frîncu. ,,Cronica de carte”, Marinela Panțîru, Melania Rusu Caragioiu, Ana Cristina Popescu, Lucia Elena Popa, Radu Botiș, Ion Turnea. ,,Poezie”: Ioan Andreica, Luca Cipolla, Irina Lucia Mihalca, Vasile Dan Marchiș. ,,Didactica”: Simona Petronela Mîțu. ,,Foileton”: Diana-Corina Cherșa,

Continue reading „Melania RUSU CARAGIOIU: Antologie -Gânduri” →

Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă

La începutul anului 2018 am avut deosebita bucurie să lecturez un volum de teatru pentru copii și tineret „Reuniune“, autor Ana-Cristina Popescu din Caransebeş, apărut la finalul anului 2017, la Editura InfoRapArt, Galați.

Volumul cuprinde douăzeci și șase de piese de teatru. Unele pornesc de la jocurile copilăriei, ca de exemplu „Unde să mă ascund?“, de la jocul ascunsa, pe urmă ajunge să surprindă complexele unor personaje, traumele lor, copii fiind, și încercarea lor de a le depăși. Grasu, complexat datorită aspectului său fizic, dar și pentru faptul că rămâne mereu ultimul la joc, se ascude în spatele unei sobe pentru a nu fi găsit. Acolo adoarme și este căutat de personaje precum „Dragostea“, „Timpul“ și chiar „Death“, moartea, de care se ascunde, le evită, până ce „Death“ îi șoptește că a murit și el se trezește din vis datorită colegilor ce-l găsesc în spatele sobei. Visul acesta îl va ajuta să se schimbe. Alte piese de teatru au ca punct de plecare unele povești ale copilăriei, ca de exemplu „Fata babei se mărită“, respectând tradițiile și obiceiurile populare de nuntă, dar totodată încercând să vindece personajul anunțat încă din titlu, de lăcomie. Sunt și piese de teatru ce prezintă momente din viața unor sfinți, ca de exemplu „Sfântul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul celor păgubiți“, secvențe din Sfânta Scriptură „Cândva, în noaptea sfântă“, „Magii“, „De Paște“, „Înfricoșata judecată“, încărcate de învățături. Frumusețea limbii române este elogiată în piese de teatru precum „Să iubim limba strămoșească“, piesă în care un personaj se lovește la tot pasul de englezisme, sau în „Balul verbelor“ ori chiar „Fazan“, piesă de teatru ce pornește de la un joc al copilăriei și ajunge să arate frumusețea, melodicitatea cuvintelor limbii române. Se poate observa că piesele de teatru, cu toate că sunt destinate copiilor și tinerilor, sunt încărcate de simboluri.

Continue reading „Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă” →

Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă

La începutul anului 2018 am avut deosebita bucurie să lecturez un volum de teatru pentru copii și tineret „Reuniune“, autor Ana-Cristina Popescu, apărut la finalul anului 2017 la Editura InfoRapArt, Galați, 2017.
Volumul cuprinde douăzeci și șase de piese de teatru. Unele piese de teatru pornesc de la jocurile copilăriei ca de exemplu „Unde să mă ascund?“, de la jocul ascunsa, pe urmă ajunge să surprindă complexele unor personaje, traumele lor, copii fiind și încercarea lor de a le depășii. Grasu, complexat datorită aspectului său fizic, dar și pentru faptul că rămâne mereu ultimul la joc, se ascude în spatele unei sobe pentru a nu fi găsit. În spatele sobei adoarme și este căutat de personaje precum „Dragostea“, „Timpul“ și chiar „Death“, moartea, de care se ascunde, le evită, până ce „Death“ îi șoptește că a murit și el se trezește din vis datorită colegilor ce-l găsesc în spatele sobei. Visul acesta îl va ajuta să se schimbe. Alte piese de teatru au ca punct de plecare unele povești ale copilăriei ca de exemplu „Fata babei se mărită“, respectând tradițiile și obiceiurile populare de nuntă, dar totodată încercând să vindece personajul anunțat încă din titlu de lăcomie. Sunt și piese de teatru ce prezintă momente din viața unor sfinți ca de exemplu „Sfântul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul celor păgubiți“, secvențe din Sfânta Scriptură „Cândva, în noaptea sfântă“, „Magii“, „De Paște“, „Înfricoșata judecată“, încărcate de învățături. Frumusețea limbii române este elogiată în piese de teatru precum „Să iubim limba strămoșească“, piesă în care un personaj se lovește la tot pasul de englezisme sau în „Balul verbelor“ sau chiar „Fazan“, piesă de teatru ce pornește de la un joc al copilăriei și ajunge să arate frumusețea, melodicitatea cuvintelor limbii române.
Se poate observa că piesele de teatru, cu toate că sunt destinate copiilor și tinerilor, sunt încărcate de simboluri.
Continue reading „Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă” →