Plopii
au răgușit plopii din ramuri avare
sunt strigăte-n puf ce dor
zările-n soare,
lumini fortărețe
prin claie de vânt, se storc în binețe
copitelor umbre și cai de pământ
arcuiesc fuga olarului-gâde,
plopii vuiesc în scoarță armura
ce-ncinge un timp la margini de lume,
în aerul nopții o zi se-nfășoară
prin frunzele lor,
ermetic le stau prin rânduri povară
mă frâng întregit, anotimp de secară
pe câmpu-nflorit cu umbrele care
nasc între plopi,
vandale ofrande cu fumul necopt! …
Legată la ochi
Mă lepăd odată cu clipa din ornice
vizionare, nu mă numără
nimic,
străbat în straiul tălpii câmpii de găuri
negre, mai rămâi un pic
îi spun genunchiului de zgură,
și-o cumpănă-ntre ape se face-un
roi de frici,
tu bunăoară, când stai amiezilor
drept piatră de hotar,
pe drumul meu înșirui apusuri fără hram
si zori duplicitari,
mă fac o cratimă-ntr-o rană de cleștar
și-mi cânt la pai, toți cucii
dintr-o vară, așa ca-n miez de nopți
cu mine, singurătății să nu-i mai legi
alai,
legată la ochi, doar legată la ochi
mă poți vedea cântând
prin tine,
un cântec fredonat în cerul unei zile
când eu te-am sărutat pe tâmpla unui foc,
ce mistuie un colț din mine
legat de tine, cu umbra unui ocean
pierdut prin arce de iubire!
————————–
Simon JACK
15 aprilie 2019