Simon JACK: Nemărginiri lirice…

nemărginiri brăzdate de stele
sau poate făclii aprinse
de pustnici fără veac,
le țin amintiri
după ureche o vreme,
o vreme a tâmplei
îmbrăcată în frac,

strâng nemărginiri
alese de somn,
somnul priveghi la moartea
păgână
ca păsări din fum în cuiburi
pe lună,
cu noaptea în vis nedormit
mă sugrum!

nemărginiri cubiste
in socluri
pe care stau plutind îngeri andini,
ierni ce-și ning aripi moi
pe fluturi,
fluturi ce ning ierni agățate-n
micimi,

nemărginirea
Icoană în suflet, etern obelisc
neterminat ceva
pierdut printre gânduri,
ceva timpuriu născut doar
din vânturi,
fugar nelătrat de-ogarii de pândă
când vămi se închid
sub el prea târziu!

 

 

Ordine-n haos

 

primul gând a fost
să fac ordine-n haos,
mai întâi
imprăștiat cum eram
sub buza ta de jos m-am adunat
in ultimele icnete
de-aseară când mi-ai pronunțat
numele mic
numai în consoane,

am strâns apoi din baie
cubul rubik
două tablouri de Picasso
cu nudiști înecați în pătrate
și triunghiuri,
prosoapele de șters pe sus
vidul din aer,
ciorapii tăi din plasă
un dovleac scobit de Halloween,
semnul de carte al jurnalului
gol
un implant dentar căzut
in pantoful tău,
brelocul cu noi doi copii
câteva cioburi de la oglindă
un ursuleț din pluș cu ochii
scoși,
cârligele pentru rufe murdare
un ziar de ieri și
aparatul de fotografiat
al lui Moș Crăciun.

 

 

Cosinus

 

Treaba asta cu furișatul în grădinile
seraiului împotmolit la încheietura
mâinii ne-nchinate
e dogmă de azil,
am văzut bătrâni tineri agățati de duminici
papale purtând tiare din asfalt,
tineri bătrâni numărând în ghiocuri
ghiocei criogenați de propria lor
duhoare,
o minunăție de meridian
stă după urechea morții în unghiul trezirii
intoleranța lemnului la semnul de nord,
vizavi o mulțime de rame dreptunghiulare
încadrează chipul tău rătăcit
in matematica cincizecimii dezlegării
la mâini cu aripi.

————————–

Simon JACK

Israel

Octombrie 2019

Lasă un răspuns