Adeseori
Adeseori visez cu ochii plini
de zări ce-au prins într-înşii rădăcini
şi pajişti înflorite cresc în mine
având în jurul lor păduri adânci
din care se înalţă mândre stânci
ce vor ca paşii mei să le domine.
Adeseori,sfidând orişice risc,
pe cel mai înalt munte-o vreme-s pisc
şi sufletul de frumuseţi se-mbată
când văd în jurul meu numai splendori,
în cele mai fantastice culori
ce nu speram să le zăresc vreodată.
Adeseori când mâinile le-ntind
pot stelele din visuri să le-aprind.
11 octombrie 2019
Iubita mea
Iubita mea. Ţi-i părul de argint,
dar eu cu ochii dragostei te-alint
şi sufletul îţi cântă pe-o vioară
ce-a fost necontenit inima mea,
o pătimaşă doină care vrea
să te descrie ca pe o comoară .
Iubita mea. Cum aş putea măcar
un strop să-ţi dau din ce-mi dai tu în dar
cu-atâta drag şi-atâta bucurie,
când visurile tandre le alini
şi scoţi zâmbind ai îndoielii spini
din trupul care vrea altar să-ţi fie.
Iubita mea. Ce binecuvântat
am fost când Creatorul mi te-a dat.
10 octombrie 2019
Mă uit
Mă uit la chipul tău frumos,de înger
si-n miezul cald al sufletului sânger
că vremile nu ni s-au potrivit,
eu poposind întâi şi tu pe urmă,
că-n timp ce existenţa mea se curmă
a ta e-n zbor continuu spre zenit.
Mă uit,dar nu-n regrete mi-e frământul
fiindcă în timp ce îţi admir avântul
prin harul care pare un azur,
mă bucur să privesc câtă splendoare
îţi însoţeşte nobila cântare
care e-n tine, dar şi-ţi e contur.
Mă uit uimit, vrăjit de armonie
şi te iubesc superbă Poezie !
9 octombrie 2019
————————————–
Anatol COVALI
București
Octombrie 2019