Boală nemiloasă
O, boală nemiloasă,
Cum intri printre noi!
Te-ai înarmat cu seceră sau coasă,
Şi ne retezi,
Ca spicele, când secerişul e în toi!
Nu-ți pasa de-i copil ,
De-i mamă sau iubită.
Doar intri şi loveşti cumplit.
Nu îți venim de hac,
Degeaba eşti hulită,
Căci vii cu aripi,
Nu de înger
Ci de drac!
Cum te aşezi în trupurile noastre
Şi cum îi chinuieşti pe cei loviți!
Tu, boală crudă, nemiloasă,
De ce te iei de oamenii iubiți?
De ce nu pleci prin văi ascunse,
Şi te aşezi doar pe scaieți ?
Câmpiile de cruci ne sunt cuprinse.
Noi plângem,
Ne jelim,
Că secera o bagi într-ale noastre vieți.
Şi după care reguli îți faci jocul?
De ce ne păcălesti şi ne trişezi?
Şi dacă ştii unde ți-e locul,
De ce-l mai chinuieşti pe cel ales?
Poate te-omoară însuși Domnul,
Poate îți face loc în iad!
S-ajungi acolo,
Să vezi ce- nseamnă dorul,
De ce ți- a fost odată drag.
—————————–
Simina PĂUN-MOISE
25 aprilie, 2018