FRICĂ ?!
M-am privit în ochi
o clipă,
o clipă cât o viață…
am văzut scris
în albastrul lor,
emoții repetate la nesfârșit
și,
am realizat cât de departe sunt
de mine…
și de toate.
M-am îndepărtat de mine,
dar,
cu fiecare zi,
mă apropii
tot mai mult de vis,
de visul promis…
închid ochii
și
mă recompun din cioburile deziluziei.
Abia aștept să vină dimineața,
acea dimineață divină,
să mă trezesc
eu,
eu cea care s-a rescris
din ceea ce a scris
pe albastrul ochilor,
EU,
cea care s-a gonit pe sine….
de frica de a nu simți fericirea.
—————————
Silvia URLIH
1 Decembrie, 2018