Refik HAVOLLI: Cuvinte și cânturi (poeme) – Traducere în limba română de Baki Ymeri

Refik Havolli s-a născut pe 10 Iunie 1967 în satul Llapashtica de Sus, din Podujeva (Republica Kosova). A terminat școala primară în orașul natal, iar apoi școala gimnazială (gimnaziu) din Podujeva. Și-a continuat studiile universitare la Universitatea din Prishtina, la Facultatea de Inginerie Mecanică, unde a obținut o diplomă în Inginerie Mecanică. De asemenea, și-a încheiat studiile postuniversitare la Facultatea de Inginerie Mecanică din Prishtina la Departamentul de Fabricare și Automatizare, Tehnologia Producției . Și-a încheiat studiile de doctorat la Universitatea Internațională din Struga, unde a obținut o diplomă de doctor în economie. A publicat mai multe lucrări științifice în reviste internaționale, în principal în domeniul economiei. A început să scrie încă de la școala elementară. În calitate de student, a publicat multe poezii în revistele vremii. În timpul războiului, multe manuscrise au fost arse. Unele dintre cele care au supraviețuit sunt în cartea sa „Vis de pe marginea râului ”(Prishtina 2015)   precum și în revista „Albanezul” (București 2016, 2020 etc.) (Traducere în limba română de Baki Ymeri)

 

 

MATURANȚI ȘI IUBIRE

 

Acești absolvenți…

nostalgia i-a sufocat…

mai târziu mi-a venit în minte

ce este iubirea.

 

Prin aburi de cafea,

paharele sunt infuzate cu băuturi,

vorbesc despre dragoste…

oh! cât de umbroase sunt.

 

Alții rezolvă locuri de muncă,

 -pare un joc -,

alții se îndrăgostesc,

lăsându-și sărutări pe gură.

 

Nu au Mercedes,

nu au monedă străină,

ei nu știu despre interes,

deci sunt atacați de „criză”.

 

Unii profesori,

destul de vicleni,

în loc să-i învețe,

vorbesc despre dragoste.

 

Acestea-s caracteristici…

„Dragostea” există astăzi,

iar în romane toți

credeau degeaba, degeaba.

 

 

 CUM A FOST FEMIA IDATĂ

 

Soția cu bărbatul a vrut,

Pentru a avea egalitate,

Să nu transporte

Cireș negru.

 

– Cireșul este pentru femeie,

așa că bărbații au spus:

-Te iubesc,

dar asta rupe obiceiul.

 

Femeia era cu adevărat săracă,

nu a putut rezista,

soțul avea soarta în mână,

iar ea trăia în speranță.

 

Femeia, pentru soarta ei rea,

Un singur cuvânt l-a însemnat,

Dar a fost luat degeaba…

„Tu ești cel care întreabă: care este rostul”.

 

O mulțime de fete bune,

cu inimi pline de iubire,

au avut averi dificile…

degeaba visase un alt viitor.

 

Când s-a născut fetița, mama

și fructele sale au gustat din această lume,

știa bine soarta ei

și plângea cu lacrimi.

 

Aceasta a fost povestea femeii de față…

Astăzi construiește viitorul cu mâini de aur.

Când se naște o fată și când se naște un băiat,

Bucuria are același și același cuvânt.

 

 

PRIZONIERI POLITICI

 

Acuzat de contrarevoluționar,

adevărul este că sunt albanezi,

Acuzat de sabotaj,

adevărul este că ei au luptat pentru eliberare.

 

Încărcat de naționalism,

acuzat de conspirație,

adevărul din inimă are patriotism

și nimic nu-l poate opri.

 

Acuzat de iredentism,

acuzat de trădare,

adevărul a răspândit albanezismul,

iar pentru albanezi se dorea libertate.

 

Prizonierii stau în celule ani de zile,

nimeni nu s-a abătut de la ideea de libertate,

Dumnezeu, într-o zi, va organiza

să fie eliberați din închisoare cu forța.

 

Țările albaneze din Iugoslavia,

cu sânge îi vom elibera

și toți dușmanii negri

îi vom ataca fără milă.

 

 

ZIUA INDEPENDENȚEI

 

Atmosfera festivă

ne aduce lacrimi de bucurie,

slavă până astăzi,

Zahir Pajaziti.

 

Te vom iubi pentru o viață,

Dragă Kosova,

pentru martirii căzuți

pentru sloganul „Bac, făcut”.

 

Timp de secole, albanezii

acelor zile în care au luptat,

și pe care noi suntem primii

să-i fi sărbătorit astăzi.

 

În piață sunt adunați

cu miile de albanezi,

sunt aruncați pe cer

porumbei albi.

 

Nu există amărăciune pe fețe,

spiritul patriotismului este recunoscut,

este acest sentiment de bucurie,

de mândrie ș iubire.

 

Pe chipurile oamenilor există fericire…

Kosovo este foarte mândru,

și sufletele celor căzuți pentru libertate

se odihnesc liniștite în morminte.

 

 

CONSTITUȚIEI

 

Constituția Kosovo

este ca Biblia și Coranul,

pentru protecția regulilor sale,

preoții devin victime.

 

Constituția garantează

suveranitate și integritate,

cu aceasta fiind protejată

bogăție, viață și sănătate.

 

Odată cu stabilirea regulilor,

nu este permisă nedreptatea,

ca în acoperiș, atunci când așezăm dale,

pentru a preveni pătrunderea umidității.

 

Este condamnat pentru crimă,

odată cu aceasta onoarea este protejată,

combate corupția,

agresiunea se oprește cu ea.

 

Cine nu respectă Constituția,

foarte curând va regreta,

că patria îl va blestema

și nu va fi niciodată fericit.

 

Dacă Constituția este aplicată cu strictețe,

dacă regulile sunt acceptate cu mândrie,

dacă este aplicată bărbătește,

nu vor fi greșeli, ci doar dreptate.

 

 

LUPTE EROICE

 

Există ceva ce s-ar putea întâmpla?

Nici măcar nu cred în poveste

că defectoarele și matrapele

sunt pentru a fi declarat războinic.

 

Acest lucru este rușinos, jignitor și păcătos,

aceasta este și o crimă,

de două mii de euro pe noapte

să se proclame războinic și curajos.

 

Matrapazele sunt periculoase rău,

Cât de mult, nu ne putem imagina,

Așa că vremurile vin

Ca să putem expune.

 

În liste am văzut un dușman,

care este o tendință cronică,

Voi fi cu adevărat rănit,

deoarece listele au fost umflate la extrem.

 

Matrapazele profită de situație,

multe bunătăți și beneficii,

invalizii de război sunt încă în așteptare

pentru proteze, alimente și rații .

 

 

CUVINTE ȘI CÂNTURI

 

Sunt dulci sunete de tobe,

pe măsură ce aprilie înflorește gustul lumii

sunt plăcerile mamei ce se bucură,

ca valurile râului ce oferă dragoste.

 

Timpul călătorește și călătorește mereu

viața nu este nesfârșită…

cântec curcubeu, cuvânt curcubeu

eșarfă pe gâtul râului meu.

 

Ura nu are deloc tovarășă,

căci uitarea este urâtă,

pentru cei care au trăit sau au căzut curajoși,

cuvântul cântecului se naște din nou.

 

Botezați nașterea, judecați moartea,

cochilia se află lângă râul meu.

Toate le-am văzut în sala de joacă a ducesei mele de vis

ploaia m-a trezit cu emoție.

 

 

O INIMĂ DOAR IUBIRE

 

În analele cronicilor timpului, în antichitate,

coarne și (salopete) lipite pe coarne…

dar ei nu sunt în pas cu mine, nici cu tine…

cântecul linxului îi ține sub lacăt.

 

Să se spună din deplină  vreme

Cum Calul Troian umblă cu mândrie,

când vede Liburna scufundându-se…

Prometeu îl insultă cu lovitura.

 

Via Egnatia m-a luat din greșeală

în Porto Romano cu un vis la vedere

pentru că m-a prins o tuse proastă

dar în inimă nu simt decât iubire.

 

 

CINEVA RÂDE, CINEVA PLÂNGE

 

Oamenii diferiți au probleme …

unul alungă oameni, alții îi cheamă,

cineva urmează și cineva așteaptă,

cineva se oprește și cineva călătorește.

 

Cineva, din puricul gras, iese

Ori blana cuiva ori spinul cuiva…

cineva cântă la trompetă, cineva schimbă instrumentul,

cineva iubește oile, cineva iubește fiarele.

 

Cineva iubește cântecul, alții oferă eleganță,

cineva iubește vinul, cineva iubește copiii,

cineva, ca o reptilă se înfioară,

cineva ca o barză în sus zboară.

 

Cineva râde, cineva plânge,

cineva linge și cineva mănâncă

ceva lapte…, ceva lapte…

ah, cum ajungi la sfârșitul acestor probleme!

 

Colovienii spun asta,

Când câinele nu cunoaște zona.

 

 

ÎNVĂȚĂTORII MEI

 

A fi iubit, a fi urât,

când să te trezești și să adormi,

cum să trăiești corect viața

Tatăl m-a învățat aceasta.

 

Mama m-a învățat să iubesc viața:

a păstra curat,

a spune întotdeauna adevărul,

a fi om în primul rând.

 

Bunicul m-a învățat culoarea curcubeului

ce e rușinea, ce e onoarea,

cum cad bravii, care este povestea,

ce este mizeria, ce este înțelepciunea.

 

Bunicul meu, în fiecare seară

îmi spunea o poveste,

de multe ori mă săruta pe frunte…

așa mi-a rămas în imaginație.

 

Profesorul m-a învățat să iubesc cartea,

câte litere are alfabetul,

ce este natura, ce este societatea,

ce este boala, ce este sănătatea.

 

Mora m-a învățat multe jocuri,

cum să mă comport cu prietenii,

să nu mă scald, fără să știu să înot în ape,

să nu ies din mintea mea.

 

 

MAI MULTE LA MÂNĂ

 

Cu forțele în mână

în acea zi lucrează

cât poate pe teren

bunul fermier la plug.

 

Își iubește, la fel ca pe el însuși,

domeniul pe care îl lucrează,

în poveștile sale de seară

arată cu sprâncenele așa cum o face.

 

– E foarte distractiv…

lucrează câmpul

și din transpirația sa

chiar poate să trăiască.

 

Acesta este acel fermier

Care, cu propria transpirație

E în visul pe care l-a creat

un oraș întreg.

 

 

CÂND VINE PRIMĂVARA

 

Iarna, de primăvară

a fost în cele din urmă învinsă,

natura, plină de zăpadă

încet, în timp ce tremura.

 

Fără putere deloc,

iarna s-a terminat

primăvara triumfătoare,

peste ea, în timp răsărea.

 

Primăvara frumoasă

a adus flori și uscat,

fermierul e vesel

și lucrurile merg bine.

 

Da, a venit primăvara!

astăzi avem o vacanță

în nordul continentului…

Nu mai protestez.

 

Pentru primăvara de astăzi,

în orice moment și loc,

răsună cântecul – nu în zadar –

plin de dorință și bucurie.

 

 

CÂNTEC PENTRU VIAȚA

 

Florile sunt reînviate primăvara,

soarele îmi gâdilă urechea

cu razele și căldura lui

copacii cresc de la sine.

 

Fermierului din câmp străluce-i fața,

muncind peste toate brazdele,

păstorul este printre pajiști,

copilei și copilului îi place.

 

Cântăreața își spune melodia,

Ca fluierului cântând,

Se înalță ca un zmeu,

Construindu-și cuibul.

 

 

VARA

 

Când vine vara caldă,

bătrânii rămân de obicei la umbră,

copiii sunt foarte fericiți,

în râu, peștele se răcorește.

 

Zidarul face o clădire,

puternică precum o cetate de piatră,

fermierul transpiră

pe câmpuri, recoltând grâul.

 

Miere de albine muncitoare

se colectează în sertare,

frumoasele păsări au băut

apa rece la izvoare.

 

Miei buni zburdă

pe iarba gazonului

copiii, de bunăvoie

se joacă pe lângă ei.

 

În acest sezon natura

este înfloritoare…

prin urmare, pentru toți

este dorită.

 

 

TOAMNA

 

Forța de muncă răsună în câmp

nimeni nu tace,

așa ar trebui să funcționeze –

spune toamna asta!

 

Forța de lucru răsună

pe câmpurile țărmului,

fermierul se bucură de munca

în câmpuri fertile.

 

Deci, când vine toamna

munca se împarte în vii,

(besa) și pe câmpuri,

unde se aruncă semințele!

 

Timpul trece, timpul trece,

la fel ca râul care curge…

ultimele fructe

fermierul le recoltează peste tot!

 

Deci, munca oamenilor

ne bucură imens de tare

numai plecarea păsărilor

parcă ne întristează!

 

 

 SEPTEMBRIE

 

Cu cărți în mână,

elevii merg la școală…

părinții s-au angajat

că vor fi exemplari.

 

– Hai, noroc!

așa că soneria-n școală sună,

elevii merg de bunăvoie,

roșiatici ca mărul.

 

În septembrie este multă căldură,

dar studenții nu se opresc,

merg la școală,

că trebuie să învețe.

 

 

 

URĂRI PENTRU ANUL NOU

 

Vreau ca păsările să zboare liber,

Vreau cuiburile lor să fie bine,

Vreau ca soarele să strălucească peste lume,

Vreau ca omul să nu aibă niciodată lacrimi.

 

Vreau pace, libertate, adevăr…

pretutindeni unde domnește

război, minciuni,

acestea să nu existe.

 

Să se iubească oamenii între ei,

ca să aibe fericire,

locuitorii din Africa – mai puțin flămânzi,

lumea – cu cât mai multă dragoste.

 

Vreau ca soarele să strălucească mai mult

în inimile tuturor oamenilor,

întunericul să nu stăpânească,

să se aducă apă în orice sursă uscată.

 

Iubesc toți studenții,

Iau cel puțin cinci,

să nu roșească în fața profesorului,

rușine să nu-i transpire.

 

Vreau răul crud

să nu existe deloc.

Vreau să devin tată,

de data aceasta.

 

 

LOCUL MEU NATAL

 

Orașul natal

este un loc foarte bun,

dacă ești curajos

construiești ieftin.

 

Bucuria domnește astăzi,

satul natal avansează

cu case noi…

al șaptelea farmec.

 

Satul meu natal

înfrumusețează și crește…

va deveni un oraș

așteptat curând.

 

Din orașul meu natal,

profesori, medici și ingineri,

toată lumea, fericită,

astăzi lucrează cu onoare.

–––––––––––-

Refik HAVOLLI

(Traducere în limba română de Baki Ymeri)

 

Lasă un răspuns