Paul LEIBOVICI: Sfântul Mormânt

Pe meleagurile istorico-religioase a căror vechime se confundă cu anticii locuitori, cele trei religii–mozaică, creştină şi musulmană îşi au rădăcinile.

Colindând dintr-un colţ în altul al Israelului, turistul va găsi ici-colo un monument, o biserică, o povestire legată de cele pe care Biblia o relatează în unul din capitolele ei.

Ca fost Președinte al Muzeului Bibliei mi-a stat la îndemână o imensă Bibliotecă pe a  căror rafturi stăteau în aşteptarea lectorului, a istoricului sau a cercetătorului –mii de volume –în aproape toate limbile şi credinţele de pe Globul pământesc.

Rândurile, paginile vechi-noi, scrierile în toate alfabetele marii omeniri le priveam şi nu odată mă atrăgeau volumele, în primul rând pentru deosebita redactare, prezentare estetică, grafica şi tot odată a scoarţelor adesea aurite- semn distinct al grijei-pedanteriei editorilor care au scos de pe zaţuri şi le-au dat miilor de lectori o UNICĂ CARTE ,,BIBLIA”.

Suntem în pragul unei mari sărbători ,,PAŞTELE”.

Dintre toate monumentele pe care vizitatorii le au l-a îndemână să le viziteze în Israel, desigur ,,BISERICA  SFÂNTULUI MORMÂNT” va cunoaşte o afluenţă a creştinilor, sosiţi de pe întregul  Univers.

Acest unic monument are o triplă semnificaţie: a Răstignirii lui Isus, a mormântului Său ,precum şi a Învierii.

Biserica se găseşte în Oraşul vechi (Ierusalim) la terminarea căii denumite,,Via Doloroza ”loc care se identifică cu citatul biblic,, atunci când au venit la acest loc denumit ,,Golgota” şi l-au răstignit” .

Încă din secolul IV e.n. Biserica aceasta se consideră ca cel mai important loc religios-istoric pentru întreaga suflare creştină din colţurile cele mai diverse ale omenirii.

Konrad Sheik-a fost unul din primii cercetători care s-a îndeletnicit şi a   menţionat în studiile întreprinse despre găsirea şi descrierea locului unde se află ,,mormântul”.

Monument, care ar fi dăinuit încă din perioada primului Templu. Se presupune deasemeni că pe acest pământ a existat un cimitir care ar fi fost desfiinţat în sec.XIX, din pricina unor puternice revărsări ale apelor.

Menţionez în acelaş timp faptul că această suprafaţă de pământ se află în afara zidurilor înconjurătoare a oraşului antic.

În perioada romică, odată cu înălţarea celui de al III-lea zid înconjurator, Mormântul Sfânt, a fost inclus în Oraşul Antic. Tot aici a fost înălţat un ,,Turn”care peste ani a fost înlăturat, după ce Elena-mama Cesarului Konstantinus a venit să viziteze Mormântul Sfânt şi a identificat ,,Crucea Adevărată” pe care a fost răstignit Isus.

În urma propunerii lui Couasnon, clădirea bazilicei, care era pe acest loc, a fost distrusă şi s-a înălţat Biserica în apropierea Mormântului Sfânt.

Cu prilejul cercetăriloe arheologice, s-au constatat urme ale zidurilor antice, pe care se afla o înscriere Grafit- a unui vapor din perioada romică şi adresa,, DOMINE IVIMUS”( Pe drumul lui Dumnezeu).

Sunt o seamă de mărturii în urma descoperirii Capelei St.Vartan a căror ziduri se află sub temeliile bazilicei.

În partea inferioară  se află o adresă a cărei formulă ne aminteşte de un pasaj din Thilim –Psalmi:M-am bucurat când mi s-a spus: ,,O nouă Casă a lui Dumnezeu a răsărit”. Iată şi un citat din Iohanan,,Domnul Dumnezeul Nostru –iată cine a dat viaţă Numelui Tău.

Pe parcursul anilor vom găsi numeroase mărturii despre ,,Sfântul Locaş”:în anul 628 sub cârmuirea împăratului Heraclius, au fost refăcute zidurile ;în anul 1009 El-Haaham a dat dispoziţie să se distrugă biserica. Datorită lui Ulrich în onoarea,,Sâmbetei Sfiinte”din anii 1025-1028 a fost refăcută o parte din Sfânta clădire. Dar, în timpul domniei lui Constantine IX -1042 Biserica a fost refăcută.

Perioada Cruciaţilor (1099) a fost pentru Ierusalim o perioadă de gospodărire deosebită. Grija pentru Monumentul Sfânt a fost am putea afirma, în atenţia acestora, în mod cu totul aparte. Cu certitudine, datorită bunei gospodăriri cruciaţilor, Biserica Monument şi-a căpătat un aspect deosebit, care se menţine până în zilele noastre. Putem menţiona câteva obiective care au fost renovate în acele zile îndepărtate:Parves (curtea)care aparţine celor trei credinţe creştine : latine, armeană şi grecească. Aici au loc ceremoniile liturgice în special de Paşte. Poarta de aur  a Bisericii denumită şi ,,Poarta milosteniei”este poarta prin care Isus a intrat în Ierusalim.

Oaspeţii-vizitatori pot viziona ,,Pragurile antice ale Bisericii”la Muzeul Rockfeler unde sunt îngrijite şi păstrate de-a lungul anilor(1935).

În jurul Bisericii sunt patru intrări:Mihael cel Sfânt; Cele patru animale;în partea sudică se află intrarea la Mânăstirea Iohanan; apoi intrarea spre Mânăstirea grecească şi o alta care aparţine ortodocxilor. Vis-a-vis de Biserica Sfântă vom putea admira o grafică din sec. XIV,,Piero Vendramini”.

Voi menţiona printre alte obiective din jurul Bisericii Sfiinte –Rotonda -1816 pe care a construit-o Francois Edmondo Peri –admiral francez-la începutul sec.XIX. În sec.XX s-au realizat ample cercetări a unor arhitecţi şi cecetători precum Titus Tovlar, Konrad Chik sau Virgiliu Corbu.

În perioada Mandatului Britanic a fost realizată o renovare (1927-1935)sub conducerea arhitectului William Harvey. Renovare care adurat mai mulţi ani (1947).

În noua perioadă a Statului Israel, s-au întregit reparaţiile.

Iar la 15 Mai 2009 Sfântul Monument a fost vizitat de Patriarhul Benedictus al 16-lea.

În anul 2016  au avut loc lucrări de renovare a Mormântului Sfânt cât şi a altor elemente, precum : Capele ; Piatra profetului ;deasemenea o seamă de  morminte din mai multe perioade antice.

Îmi permit să atrag atenţia vizitatorilor asupra unor elemente precum: Altarul Crucii- unde a fost crucificat Isus ; Suferinţa Maicii Domnului ,,Stabat Mater Dolorosa –închinat Doamnei Mari1a (Stabat Mater).

În jurul Mormântului Sfânt se observă o seamă de numere :fiecare aparţine unei credinţei creştine precum: 5-8 creştinilor; 1-4 latinilor ş.a.m.d.

Înteriorul Templului a suferit în decursul vremurilor, numeroase schimbări în funcţie de stăpânii oficiali ai teritoriului:greci,turci,englezi.

Camera cea mică-se presupune c-ar fi fost ,,odaia lui Isus” are un plafon jos, pereţi înguşti şi o uşă de aceleaşi proporţii.  Se presupune că aici a fost reţinut Isus Christos înaintea pedepsirii Sale.

Deasemenea menţionăm cele trei capele : a Sfântului  Longinus; împărtăşirea îmbrăcăminţei; Capela grecească.

Sfintele Locuri:

În această scurtă relatare este totuşi important de menţionat :despre perioada Crucificării nu au fost nici un fel de incoveniente între diverşii cercetători cât şi în ceea ce priveşte MORMÂNTUL SFÂNT.

Între anii 1054 şi mai apoi în 1204 au fost conflicte în ceea ce privesc părerile greceşti şi a celor catolici.

Practic Biserica aparţine LEGII Dumnezeieşti. Din nefericire, unele ţări au susţinut conflictele între diversele credinţe: creştine-ortodoxe; greceşti; armene; catolice; coptim şi etiopi.

În SÂMBĂTA LUMINII se oficiază în Biserica Sfântului Mormânt CEREMONIA FOCULUI SFÂNT.

Începând din sec.IV s-a înrădăcinat tradiţia ,,Luminii Sfiinte” –care are loc la mijlocul nopţii. Participanţii aprind lumânări, participând la Slujba oficială.

Fiecare dintre numeroşii  credincioşi ai religiilor participante, se unesc într-un tot comun în jurul Altarului din Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim.

—————————–

Dr. Paul  LEIBOVICI 

Aprilie 2020

 

 

Lasă un răspuns