Paul LEIBOVICI: Panica știrilor

Merg încet se țin de mînă/ Și se leagănă   ușor /Un bătrîn și o bătrînă   /Adînciți în lumea lor.Se opresc, își trag suflarea / Și se țin mai strîns de mînă /Sunt bătrîni dar ei la Domnul/ Mulțumesc că-s împreună.

Suntem în gruparea de vîrf. Facem  parte din elită…! Nu numai elita vîrstei israeliene ..ci a LUMII!! Ei asta e o adevărată onoare. Nici n-am visat cîndva ca Noi să fim clasați-și încă cu ce titluri în cea mai ÎNALTĂ clasă a omenirii! Mă întreb, cum am ajuns să fim la o așa treaptă asemănătoare cu cea a Familiilor cu Chevrolet la scară, cu servitori în haine cu nasturi auriți și meniuri servite la cele  mai renumite restaurante!!! A dat peste noi ,,bafta,, și nici că putem scăpa de Ea! Ce mai încolo și încoace ,,așa baftă ..pușchea pe limbă! Reporteri de la Televizie, Radio și pînă la ziarele care stau grămadă la colț de stradă…nimeni nu mai înghite ,,gogoșile,, lor ! Pe rînd, pe rînd doresc să ne ia interviuri, să ne foto-filmeze..să asculte povestea noastră. E o căldură nebună ,care ne reține de la treburile casei și nici măcar nu putem ieși la cumpărături în Piața orașului, ca să nu vă mai povestesc de cumpărături la SUPER-delicatese, Hipermanufacturi sau încălțăminte. E vară tropicală! Sudorile ne trec! Așa că ședem la vatră și nu deschidem ușa nici măcar vecinei care tot ne îndeamnă: puneți sacul cu gunoi la ușă și-l duc la cămară. Lizica, o fi avînd vreo 30 sau peste –la orele dimineții se îndreaptă spre Studiourile cu emisiuni televizate și radio-transmisie. O privim de la etajul al optelea-acolo e mica noastră locuință, de peste 30 de ani. De la  fereastră –chiar și la orele mici ale lungilor nopți –avem o imagine superbă. Luna cu stele. ,,De vrei să-ți cauți fericirea? Îți spun copile, dragul meu, /În suflet e desăvîrșirea,/Acolo o vei găsi mereu! Nu  pe străzi copile!. Dragoste pe băncile întunecate iar, la picioare sticlele în grămezi. Pînă nu demult ne petreceam vremea privind și ascultînd ditai-mai crainicii care ne îmbogățeau cunoștiințele cu d-ale lumii valuri.: La New York –bătăi în cartiere, la Londra Prințul moștenitor a hotărît să-și scrie testamentu…PRINȚUL! ați citit bine…nu maică-sa !? Împărăteasa la ultimul interviu a povestit tocmai de ce culoarea ROZ o preferă la sindrofii! Acum, dacă deschidem televiziunea …ne ia cu frică..ne zguduie de parcă stă în prag ,,omul negru,, cu lancea spre noi, gata-gata să ne…Nici că ecranul nu s-a luminat prea bine ,ca să o vedem pe crainica-vecina de care vă aminteam și hop! Din grupa cu cel mai mare procent de riscuri al epidemiei CORONA fac parte bătrînii,adică cei care au peste 80 de ani! De dimineață și pînă la miezul nopții suntem amenințați NOI, cei care am defrișat pămînturile țărișoarei noastre, Noi cei care am luptat la eliberarea Ierusalimului, NOI…Noi…! Pe la orele amiezei, cine credeți că s-a așezat în fața camerelor de vedere și plescuia (pardon își dădea cu părerea..că de e profesor doctor –mare personalitate în lumea cercetărilor medicale Mister Octavia –medicul nostru  care ne consulta, ne prescria cîte un sirop de tuse …acum pleda: ,,Ceea ce poate salva societatea noastră MASCA și IGIENA! Tănăra vecină –crainica de la etajul II, cea care elegantă, dar și frumoasă, că are o strălucire în privire de mai mare dragul-ea cu o voce stinsă: domnule profesor care sunt grupurile pe linia întîi? BĂTRÎNII!., ,Merg încet se țin de mînă/ Și se leagănă ușor/Un bătrîn și o bătrînă/ Adînciți în lumea lor. Ei al dracului treabă!!!Într-o emisiune i-am observat pe cei ,,izolați,, la HOTELUL de prevedere, că duceau o viață nebună: cu băuturi alese, dansuri la orele nopții și cîte și mai cîte…Apoi, în ziua de odihnă de la sfîrșitul săptămînii cine tot se zbenguiau în grupuri de zece –chiar și mai mulți? La mesele restaurantelor din Centru, cine trăgea la măsea? Numai că noi ,,bătrîneii,, ne punem MASCA și pe balconul locuinței, ca să nu vă mai povestesc ,,de cînd cu moda măștilor, nevastă-mea își ascunde frumusețea și lasă în libertate deplină ,,ochii albaștrii senini,, care-mi umplu de bucurie sufletul. Noi doi bătrînei ne tremură sufletul, ne îngheață privirea iar auzul –care e Slavă Domnului –perfect la ascultatul povețelor ,,specialiștilor ,,profesorilor,, medicilor ,,și chiar celor necalificați dar, care au fost sus-puși de partidul lor, ei cei cu salarii frumoase, cam de cinsprezece ori mai mari decît ale noastre ,,a bătrînilor,, care am pus umărul la clădirea țărișoarei…EI …da acești necalificați ne fac NU! NU ! NU! Cu dispreț, cu aroganță! Bătrînica mea, a hotărît: nu  mai privesc, nu mai ascultă de vorbele de clacă de la ,,specialiștii,, TVR,, Problema noastră: cum să ne ridicăm pensia de la Bancă, sau de la Poștă, cînd n-avem voie și nici putere să ajungem acolo!? Și mai e o belea: s-au scumpit d-ale gurii..!!!.

   Cîntarea primăverii mele/ S-a strîns în bulgări de țărînă, /M-a prins a morții albă –mînă/ Și tot privesc plîngînd la stele.

———————–

Dr. Paul Leibovici

Rehovat, Israel

24 august 2020

Lasă un răspuns