Păcat blestemat
Zboară pui de vânt,
în zări depărtate,
risipind pe pământ
cele şapte păcate,
în trup de mormânt,
cu frunze numărate,
sub tălpi tânguind
în zile brumate,
pe frunte de munte
lovindu-se toate!
La amiază,
când caii nechează,
Soarele arză!
La apus,
când vântul s-a dus
către asfinţit,
păcatul smerit,
ultimul păcat,
singurul scăpat,
stă să mi se roage
să-i mai las fecioare
măcar pentr-o noapte
că le vrea pe toate.
Apare Luna,
mândră cununa,
lacul când priveşte
apa străluceşte.
Chip de fecioară
oglindeşte,
bietul păcat
mi-l ameţeşte.
Lacom, sărmanul,
nu mai gândeşte.
Păcat nespălat
Sare, despuiat,
în apă de lac,
unde a crăpat.
Lumea a scăpat
de acel păcat
ce-i mult criticat
şi cu greu iertat.
Păcat de iubire,
profundă trăire,
ce vine în tine,
om drag,
cu plăcere,
îţi pleacă,
din braţe,
lăsând
doar durere.
———————————–
Olguța LUNCAȘU TRIFAN
28 ianuarie 2019
Esenta poeziei-blestem ,,Pacat blestemat” este foarte frumos, corect, concret exprimata in versurile: ,,Păcat de iubire,
profundă trăire,
ce vine în tine,
om drag,
cu plăcere,
îţi pleacă,
din braţe,
lăsând
doar durere.”. Pacatul in iubire inseamna tot ceea ce se intampla in afara iubirii conjugale(iubire conjugala care te face capabil sa-ti dai si viata pentru binele celuilalt; iubire care place lui Dumnezeu, sfintind-o; iubire ce face sa te maturizezi, sa cresti, sa asiguri eternitatea). Pacatul in iubire este o alegere constienta a raului(adulter, prostitutie, masturbare, homosexualitate,…) si nu poate sfarsi decat ,,lăsând
doar durere”, cum bine sintetizeaza talentata poeta Olguţa Luncaşu Trifan. Asa ca avem ceva de invatat! Felicitari! Multumiri! Respect si pretuire!