Nina TĂRCHILĂ: Și mi-e bine …

Și mi-e bine …

 

când noaptea se-ndură să picure liniști
pictând cu luceferi întunericul frânt
iar sânul decadent dezgolit sub icoane
coboară iubirea din cer pe pământ,
când rănile lumii-s aproape uitate
și doar câte-un dor urlă-a jale la lună,
prin sânge corăbii când lunecă-a vară
și-a țărm vânturat de-o secundă nebună,
când ora zănatecă-njunghie vise
iar eu vremuiesc universuri de dor,
îmi pare c-aud cum se umple tăcerea
de vuietul aripii unui cocor
și tu, ca lumina răsărind dintr-un zâmbet,
ca ploaia curgând peste buzele arse,
îmi ești și e bine și-n duminica nopții
răsar herghelii de iluzii frumoase!

când lumea-mi începe și sfârșește cu tine
se face lumină că-mi ești … și mi-e bine.

——————————

Nina TĂRCHILĂ

Timișoara

August 2019

One thought on “Nina TĂRCHILĂ: Și mi-e bine …

Lasă un răspuns