Nastasica POPA: Sub tâmpla-ți căruntă

Sub tâmpla-ți căruntă

 

Atâta liniște-i în glasul tău blajin…
Mă-nalță-n zbor Divin, pe-un altar ceresc,
Și-alungi pustiul cu tonu-ți îngeresc,
Iar când mă ții la piept am pielea carmajin.

Ochii tăi ca mura cu ude irizări,
Privesc alunecos… îmi dezbracă trupul,
Porniri indecente, simt în pieptu-mi crupul,
Bujorii din obraji își pierd polenizari.

Sub tâmpla-ți căruntă-i geneza iubirii…
Curat este-alintul, sfioase atingeri
Iar brațele tale sunt aripi de îngeri,
Toate mi le dau dulceața privirii.

În freamăt mă-mbracă, un sărut pătimaș
Iar buzele calde, miros de crin stârnesc
Și gustul lor de fragi, fiori în trup urnesc,
Gândul îmi aleargă spre verdele imaș.

Prin sufletu-ți tandru, heruvimi plutesc
Cu aripile lor las visul să ningă,
În liniștea serii prin corp să-mi prelingă,
Iubirea de tine… În piept serafimii!

 

*carmajin-culoare roșu închis
*a Iriza-a scânteia,a luci
*crupul-respirație sufocantă
*imaș-pășune
*serafimi-îngeri

——————————-

Nastasica POPA

24 februarie 2019

Lasă un răspuns