Nuntită-n Ceriu…
Tresare sub liniștea mea
Izvorul luminii…te simt!
Ceasu-i târziu,noaptea e grea,
Tumultul din mine presimt.
A Ta sărbătoare-n alint,
Nuntită-n sălbatic sărut,
Doar Ceriul ne este veșmânt,
Mă simt ca un tânăr recrut.
Mi-e dorul cumplit,răvășit
Nesfințită îmi pare cărarea,
Iar glasul de Lup,răgușit
Stăpunge-n eter tăcere.
Plutesc înspre tine vibrând,
Tumultul din mine-i răsfăț,
Iar gura-ți ca Lupul flămând
Și-n negura vremii îngheț.
Mă dori…prea departe îți sunt
Și-mi ești prea aproape…tăcut
Vremea durerii o-nfrunt,
În dansul de Iele născut!
Purced hotarele lumii,
Noaptea,Lumină să-ți fie
Tresare sub liniștea vremii
Chemarea ce vrea să re-nvie.
Suspin,durerea-i amară
Tresare sub liniștea mea,
Luna asfinte,coboară
Tumultul și viața e grea.
–––––––––––-
Nastasica POPA
29 mai 2018