CLIPE DULCI DE REVERIE
Împletiți-aș calea, dorului de ducă
Spre pridvor de stele către ’nalt ceresc,
Eu fiind cela care veșnic mi te urcă
În a ta visare, spre dumnezeiesc.
Împletiți-aș dorul urcător spre stele
Ca să fac o scară către ’nalt ceresc,
Tu, în vânt să-ți fluturi visele-ți rebele
Din a ta simțire, care te-mboldesc.
Împletiți-aș visul care îți hrănește
Via ta dorință către ’nalt ceresc,
Cuib din el aș face și împărătește
Amândoi acolo am trăi regesc.
Vino-n buza serii în a mea visare
Ca să-mi legeni somnul care va să vină,
Să îmi bați cu stele calea urcătoare
Unde vrea s-ajungă, clipa mea, divină.
Hai și revedea-vom viile-amintiri
Și din ele-om face vise îndulcite,
Nopții da-vom vamă fie nemuriri,
Gândurile noastre, tainice, grăbite.
*
Când vom fi visare, în căușul nopții
Ne-om topi în lumea cea fără hotare,
Clipa-i zămislită din voința sorții
Pentru noi ce suntem, frunze trecătoare.
———————————–
Mircea Dorin ISTRATE
Târgu Mureș
22 martie 2020