EXOD
Mi-e condeiul sărac, alfabetul străin,
Călimările plâng răsturnate-n povești,
Plec din tine mereu și la tine revin…
Cum să scriu altcuiva, când doar tu îmi lipsești?
Se amestecă-n foi conjugări la trecut,
Predicate se zbat într-un timp viitor,
Întrebări se divid în oglinda de lut…
Cum să scriu altceva, când de tine mi-e dor?
Printre virgule gri se împiedică-n vers,
Substantive căprui declinate-n smarald,
Le ascund de ninsori într-un alt Univers…
Cum să scriu despre ierni, când de tine mi-e cald?
În consoane se sting efemere trădări,
De la lecția lor, recunosc, am chiulit,
În penița de foc se despart exclamări…
Cum să scriu despre trup, când îmi ești Infinit?
La final de poem, las un punct lăcrimând
Pe vocalele mov ce mă-nvață să strig,
De la margini de lumi până-n vârfuri de gând:
Cum să scriu despre veri, când de tine mi-e frig?
—————————-
Mihaela BORZEA
26 octombrie 2019