HAIKU ADUCE ȘI GHIOCEI…
Ghiocel galant,
(Glanthus nyvallis)
Cum de ai ieșit din neant,
Pe un sol glisant?
Zboară iar prin crâng
Clinchet fin de cling, cling, ding,
Solie: „Nămeți se sting” !
Din neua albă
A ieșit un clopoțel,
În cușmă și cojocel!
Ning azi pe pământ
Clopoței de albă nea:
Pentru ,,Ziua ta!”
Ninge pe pământ,
Prin cristal de beteală,
Zeea vernală.
Veniți, păsări dragi,
Nu vreau să stau singur sub fagi,
Pe foi veștede de fragi…
Furia iernii
A trecut vijelios
Și i-a dat planul pe dos !
Un sol mititel
Arborând un clopoțel
Pe al dorului castel
***
SONET CU GHIOCEI
Trec zilele zburând din calendar,
Banal joc de cuvinte mă-mpresoară,
În juru-mi doar comune rime zboară;
Și filele le-am rupt, dar e-n zadar…
Alunecă pe lângă mine timpul,
Simt primăvara coborând pe tâmplă,
Mă înfășoară în candoarea-i simplă:
Mi-aduce ghiocei; și a golit câmpul…
Sub strașini, migăloase rândunele
Pline de-ardoare-și rânduiesc căminul…
Mă iscodesc din ochii de mărgele.
Poate de-atuncea simt ce e declinul,
Și-mi port vibrând scheletul de surcele,
Iar rimele m-au poreclit ,,străinul”.
––––––––-
Melania RUSU CARAGIOIU
Quebec, Canada
1 Martie 2020