De ce Eleonora Schipor? Fiindcă este o bucovineancă vrednică, din zona atât de dragă mie. Ea îmi amintește mereu, de lanurile de in înflorit, de tradițiile și obiceiurile locului…
Acum, mai mult ca niciodată, îmi amintește de mama. Chiar dacă au trecut ani buni, și nu ne-am văzut niciodată, Eleonora este sora mea, rămasă pe pământ românesc.
Cupca, leagănul visat al copilăriei mele rămas în veșnicii…
Prietenia noastră nu are doar o valoare sentimental. Ea există și atât! Colaborăm și ne bucurăm împreună, râdem și plângem la vremuri tulburi…
Iubește oamenii, și fiecare pas pe care îl face este ca o binecuvântare venită de la dumnezeire. Își clădește viața în clipe ce stau la poarta veșniciei.
Da, Eleonora Schipor, o perlă bucovineancă, care azi sărbătorește alături de cei dragi. Se cuvine să-i spun din toată inima: Vivat, crescat, floreat !
Născută la 6 februarie 1960, comuna Pătrăuții de Jos, regiunea Cernăuți.Studii superioare, Universitatea de Stat (azi Națională) din Cernăuți. Facultatea de limbi străine. Profesoară de limba franceză la CIE Cupca, pedagog-organizatoare. Profesoară de categorie superioară. Conducătoarea cenaclului literar «Lămâița». Director pe principii obștești a muzeului istoric al satului Cupca. Autoare a 30 de cărți proprii. Îngrijitoare de ediție a altor 20 de cărți (autori diferiți). Corector, redactor și lector a încă câtorva cărți. Publică în ziare (românești și ucrainene) materiale diferite de peste 40 de ani. Membră a Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina, (2017), a USLR (Moldova), (2017). Membră a Ligii Scriitorilor din Moldova-Iași (România), (2019). Laureată a Premiului «Olga Kobâleanska» (2015) – nominația «Literatura artistică». Deținătoare a multor diplome de merit din partea secției raionale și regionale de Învățământ, mai multor organizații, Societăți și Asociații. Membră a Societății pentru cultura și literatura română în numele lui Mihai Eminescu. Vicepreședinta Societății regionale «Golgota», Președinta Filialei creștine ASCIOR-Cernăuți, membră a Uniunii Bibliotecarilor bucovineni, membră a cenaclurilor literare raionale «Familia» și «Izvoraș» (Hliboca). Membră a Asociației Internaționale de binefacere «Kolping» (filiala Pătrăuții de Jos). Cetățeană de Onoare a satului de baștină Pătrăuții de Jos.
Autoare a mai multor volume, Ilie Motrescu – coborâtor din semeția dacă. București, ed.„Crasna”, 2003; De-a pururi logodit cu tinerețea. Hliboca, 2004; Un fizician cu suflet de poet. Cernăuți, ed. «Knighi XXI», 2004; Din comoara strămoșească (folclor), Cernăuți, ed. «Zoloti Litavrî», 2005; Cântecul viorii (eseuri), Cernăuți, ed. «Prut»; Nestinsă-i făclia Poetului. Cernăuți, ed. «Zoloti Litavrî», 2006; Muguri pe ramul creației. Cernăuți, ed. «Prut», 2007; Viața culturală a satului Pătrăuții de Jos. Cernăuți, ed. «Prut», 2007; O privighetoare de munte cu nume de baladă. Cernăuți, ed. «Prut», 2008; Cu gândul la poetul Ilie Motrescu. Cernăuți, ed. «Prut», 2009, Anii de școală – amintiri de neuitat. Cernăuți, ed. «Zelena Bukovina», 2009; Biserica «Adormirea Maicii Domnului» din Pătrăuții de Jos la 100 de ani. Cernăuți, ed. «Zelena Bukovina», 2009; Răbdarea – floare rară. Storojineț; Ca bradul la poale de munte. Cernăuți, ed. «Zelena Bukovina», 2009; Dăruind un strop de fericire oamenilor. Storojineț, 2010; Mergând pe drumurile vieții. Cernăuți, ed. «Zoloti litavrî», 2010; Pătrăuții de Jos – tu ești baștina mea. Cernăuți, ed. «Zoloti litavrî», 2010; Un frumos început de drum. Storojineț, 2010; Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri. Storojineț, 2011; Din toată inima. (Від щирого серця), (în l. ucr.),Cernăuți, ed. «Prut», 2011; Începătorii. Storojineț, 2011; Sfânt lăcaș de închinare. Storojineț, 2012; Lumea miraculoasă a poeziei. Cernăuți, ed. «Prut», 2012; O viață dedicată slujirii sfântului altar. Herța, 2012; Cel mai bun operator din Ucraina. Storojineț, 2013; Mărțișor. Storojineț, 2014; Ilie Popescu – omul, savantul, patriotul. Herța, ed. «Cuvântul», 2014; Ansamblul etno-folcloric Mugurel la 10 ani de activitate. Cernăuți, 2014; Un strop de fericire din roua copilăriei. Storojineț, 2015; Eleonora Schipor – indice bibliografic. Storojineț, 2015
A coordonat mai multe volume: O viaţă zbuciumată, (Неспокійне життя)Elizaveta Bogdaniuc, Storojineţ, 2005; Judecata de după moartea omului, (Життя після смерті), Elizaveta Bogdaniuc, Storojineț, 2005; Muzica inimii, (Музика серця), Elizaveta Bogdaniuc, Cernăuţi, 2006; Viaţa trece, amintirile rămân…, ( Життя проходить, спогади залишаються) Magdalina Morar, Cernăuţi, 2007; Cântarea Carpaţilor, (Гімн Карпатам), Ilie Motrescu, Storojineţ, 2008; Toamna crizantemelor albe, ( Осінь білих хризантем), Vasile lzvoran-Cernăuţeanu, Cernăuţi, 2008; Între vis şi realitate (На межі реальності та мрій), Maria Motrescu – Popescu, Cernăuţi, 2009; Chemarea sufletului (Поклік душі), Elena Sidac, Storojineț, 2010; Тепло душі моєї, Ольга Захарюк, Сторожинець, 2010; A trăi viaţa deplin, ( Гідно прожите життя), Iulia Morar, Lilia Morar, Storojineţ, 2010; Cântece de leagăn din Bucovina, ( Колискові пісні Буковини), Irina Timiş, Storojineţ, 2010; Viaţa pe pământ un drum spre veşnicie, ( Земне життя – шлях у вічність), Dorina Prepeliţa, Storojineţ, 2010; Când munca înfrumuseţează viaţa, Nina Ciobotar, Storojineţ, 2010; Prețuiește viața, Angela Fedorean, Storojineț, 2011; Cu speranță în viitor, (З надією на майбутнє), Diana Opaeț, Rodica Opaeț, Storojineț, 2011; Calea spre vis și speranță, (Шлях до мрій та сподівань), Tatiana Țâbuleac, Gheorghe Țâbuleac, Storojineț, 2011; Cântarea Carpaților, (Гімн Карпатам), Ilie Motrescu, Cernăuți, editura „Prut”, 2011; Чисті джерела натхнення (Izvoarele cristaline ale inspirației), Мірча Мінтенко, Чернівці, вид. «Прут», 2011; Pagini de folclor crăsnean. (Сторинки краснянського фольклору), ed. „Prut” (Cernăuți), 2011; În familia unită, (У колі дружної родини), Elena Fedoreac, в-цтво «Прут», 2012р.
Se pot scrie multe despre activitatea Eleonorei. Ea face parte din categoria oamenilor frumoși care-și dedică viața celorlalți, cu dăruire și dragoste de neam, ca profesor, îndrumător, mentor pentru generații întregi.
O aleasă floare a dulcei Bucovine!
Credința i-a fost reazăm și iubirea cunună. Iată, secretul succesului!
Cu Dumnezeu înainte, dragă prietenă !
————————–
Mariana Gurza
Timișoara
6 februarie 2020