E primăvară
În gând o singură dorință am
acum când este primăvară,
Să simt cu sufletul curat natura
ce-n straiul înnoirii se înfășoară
De frigul iernii ,de-al ei ger să uit
când muguri răsar pe ramuri,
Iar tril de păsări să ascult
și vântul în calde și blânde adieri.
În liniște privesc pe cerul de azur
cum încet se risipesc iar norii
Și-un zâmbet pe buze-l simt
ce fața de fericire-mi luminează
Primii ghiocei gingași de sub omăt
în primăvară sunt mesagerii,
Când blândul soare călător pe boltă
trimite cu căldură prima rază.
E primăvară și-n suflet este bucurie
și inima îmi bate cu putere,
Prin tril de păsări am doar sentimentul
că-n straiul ei iubirea mă înveșmântă
Pe buze port cu nostalgie amintirea
atingerii din caldă sărutare
Și-n ochii limpezi port sclipiri
când totul-n jurul meu mă încântă.
Cu patimă și dor
În calde armonii se înveșmântă zarea
Iar cerul îmi pare o oglindă de opal,
Din depărtări se aude vuind marea
Și în surdină plânge aievea al ei val.
Dacă-aș putea aș șterge lacrima iubirii
Și pentru o clipă doar să îi povestesc,
Durere ce o simt în zori de zi zefirii
Când rând pe rând petalele îi părăsesc.
Cu patimă și dor aprins din al meu suflet
I-aș dărui sărutul dulce acelui ultim val
Și poate marea s-ar opri din al ei vuiet
Când pașii mei pășesc în liniște la mal.
Eterne clipele sublime aș dori să-mi fie
Iar marea liniștită cu sclipirea -i de safir,
În amintiri să îmi rămână pururi vie
Precum mireasma ce-o emană un zefir!
Rămâi lângă mine
Rămâi lângă mine, ascultă-mi chemarea,
Nu-mi fura mângâierea ce-mi dă alinarea
Când zorii de zi vestesc iar răsăritul,
Dăruiește-mi cu tandrețe dulce sărutul.
Doar o clipă mai vreau să-mi rămâi iubite,
Să simțim amândoi îmbrățișarea fierbinte
Pe aripi de dor sub raze aurii de soare,
Să ne bucurăm de parfumul din floare.
Sub pleoape se zbat lacrimi din iubire,
Privește-mă în ochi cu aceeași uimire
Și lasă-mă să simt că-ți sunt femeia dorită,
Ce-ți face mereu în clipe dorința împlinită.
Atinge-mă tandru precum adie lin zefirul
Și-n șoapte să privim amândoi răsăritul
Prin perdele de norii razele aurii să răzbată,
Cu patos să-mi dai sărutul încă o dată.
Rămâi nu pleca iubite când inima îți cere,
Ascultă cum bate în piept din drag cu putere
Iubirea în suflet să-ți trezească doar speranțe,
Iar glasul meu cald de-l asculți să te înalte!
Trăirile intense din suflet
Cu litere aș vrea să pot picta magic iubirea,
Iar tu iubitul meu să-mi fii un vers frumos
Ca din cuvintele alese să-mi reiasă vrerea,
Să-ți fiu o floare ce te îmbată cu al ei miros.
În dimineți senine să te încânte cu iubire zorii,
Iar zâmbetul mereu să ți-l păstrezi când îi privești
Lumina soarelui să îți presare-n suflet doar fiorii,
Când visător, în dimineți senine cu dor tu te trezești.
Cu tine aș vrea să ajung chiar dincolo de eternitate,
Să-ți fiu o pasăre de foc ce iar renaște din cenușă
Și- n gândul tău precum iubirea suavă ce dăinuiește,
Pe nesimțite ,în taină să pot să îi deschid o ușă.
O mare de maci ce dau în floare să-mi fie poemul,
Iar literele în frumoase rânduri să le așez cu dor
Înșiruind cuvinte ce-aș vrea să îți dăruiască sărutul,
Încercând să-ți vorbesc prin ele, să înțelegi că te ador.
Trăirile intense din suflet rămân în versuri o amintire,
Iubirea fiind pentru toți un minunat și nesecat izvor
Aducând câte un strop celui care-l citește cu uimire,
Ce își pleca privirea alunecând în gândurile-i visător!
——————————-
Maria HOTEA
25 martie 2019