Nu voi uita
Nu voi uita nicicând că uneori în adieri de vânt,
Singurătatea mi-am ascuns-o numai în cuvânt
Iar chipul meu de-a fost bătut adeseori de ploi,
Ele au șters o lacrimă ce-a curs din ochii-mi goi.
Chiar dacă -n clipe triste nimeni nu m-a ajutat,
Când mi-a fost greu fără de teamă am cutezat
Oricât de anevoios mi s-a părut drumul în viaţă,
N-am renunțat având cu mine doar speranță.
Am dăruit cu sufletul curat tot ce-am avut,
Chiar dacă-n schimb nimic la nimeni n-am cerut
Când alții cu noroi din răutate în mine-au aruncat ,
Eu am tăcut și-n inimă am suferit dar i-am iertat.
Iar dacă drumul -n viaţă pașii m-au purtat,
Pe cai necunoscute niciodată n-am uitat
Când un prieten mi-a cerut să îi întind o mână,
N-am ezitat chiar dacă eu i-am fost străină !
O cale-n viaţă mi-am ales n-am acuzat destinul,
Doar meditând am judecat ce-mi spunea gândul
Iar la final de drum chiar dacă singură-am rămas,
În sufletu-mi curat am îndrăznit mereu să fac popas.
Dar n-am uitat că sunt mereu pe gândul meu stăpână ,
Că-n lume poți schimbă o faptă rea cu- o faptă bună
Cu sufletu-mi curat eu doar pe ea știu să-o aleg,
Căci e precum o floare gingașă ce cu dragoste-o culeg.
În lumea gândurilor pe care singură eu mi-am ales,
Au căzut frunze şi petale din care bucuria am cules
Când unii -au încercat cu vorbe să mă amăgească,
N-am căutat motiv pentru ai face să mă îndrăgească .
Prin fapte nu am rătăcit să caut o monedă ca răsplată,
De drum eu mi-am văzut n-am judecat pe nimeni niciodată
Prin tăcere i-am făcut să înțeleagă ce înseamnă răutatea
Cu a lor gândire să caute prin fapte în viaţă bunătatea!
——————————-
Maria HOTEA
27 septembrie, 2018