Același jurământ rămâne
Chiar dacă între noi distanţa
A vrut o stavilă să fie,
În inima eu simt speranţa
Ce sufletul încet mângâie.
Un dor se duce iar altul vine
Dar dragostea ne e stăpână,
Același jurământ mereu rămâne
Iar clipa revederii o așteptăm să vină !
În zile lungi stând în tăcere
Eu chipul tău aievea mi-l imaginez,
La el privesc şi cu plăcere
Adorm și-n nopți târzii doar te visez.
Adeseori eu glasul ți-l aud
În adieri ce mi-l şopteşte vântul,
Aş vrea în minte să te-ascund
Şi-n gând să îți ascult cuvântul .
Simt cât îmi e de preţios
Cuprinde-n el alese sentimente,
Iubirea-i este numele-i duios
Mereu el îmi rămâne-n minte.
Când mă trezesc din somn în zori
Simt lacrimi ce se zbat sub gene ,
Aş vrea să-ţi spun cât te iubesc
Să-ți simt din nou iubitul meu fiorii!
–––––––––––––
Maria HOTEA
2 iulie, 2017