Ziua de 26 octombrie reprezintă pentru Ortodoxia Română una dintre cele mai importante sărbătoari creștine de la începutul Anului Nou bisericesc (1 septembrie), prin prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir, care s-a născut şi a trăit în vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (283-311), ca fiu al guvernatorului vechii cetăţii a Tesalonicului.
Născut din părinți creștini, a fost crescut și educat în spirit creștinesc, dobândind sfințenie în chip, fiind mare făcător de minuni, din ale cărui moaște a izvorât mir.
De aceea a fost chemat în ceata mucenicilor lui Hristos şi a marilor mucenici, pe care se cuvine să-i cinstim și să le aducem rugăciuni de mărire și slavă la sfintele sărbători.
Cel bogat în toate virtuţile, făcător de minuni și Izvorâtorul de mir, Sfântul Dimitrie, este „Luminătorul cel mare, care ţine cu putere întru sine Cuvântul Vieţii Veşnice.” (Filip. 2:16)
El a purtat în crediță cu sine puterea Cuvântul care era la început cu Dumnezeu: „La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul.” – Ioan 1:1
Sfântul Dimitrie era o minune a lumii prin cuvintele cele dumnezeieşti, fiind, după afirmația Sfântului Apostol Pavel, „miros de bună mireasmă al lui Hristos între cei ce se mântuiesc şi între cei ce pier; unora, adică, mireasmă a morţii spre moarte, iar altora mireasmă a vieţii spre viaţă” (II Cor. 2:15), din mirului ce izvorăște de la racla Marelui Mucenic.
După obștescul sfârșit al tatălui – voievodul Tesalonicului, Maximian împăratul a chemat la dânsul pe fiul acestuia și cunoscându-i înțelepciunea l-a făcut voievod în locul tatălui său, fiind primit cu mare cinste de cetățeni. A cârmuit cu multă vrednicie poporul, propovăduind în dreaptă credință și aducând pe mulți la Hristos, până când împăratul a aflat că voievodul Dimitrie este creștin și s-a mâniat foarte tare pe el.
A poruncit să-l închidă și i s-a cerut să renunțe la credința în Hristos.
Deși se afla în închisoare, Dimitrie a continuat să mărturisească pe Hristos și să condamne închinarea la idoli, încât mulți se adunau să îl asculte. Pentru a-i pedepsi pe creștini, care erau din ce în ce mai numeroși, împăratul a organizat mai multe lupte între gladiatori și creștini, ce cădeau victime, nefiind antrenate de luptă.
Nereușind să-l abată de la credința sa, a poruncit ostașilor să-l supună la chinuri îngrozitoare, iar după tortură l-a străpuns el însuși cu lancea, până când Dimitrie și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Martiriul s-a produs în jurul anului 300, în timpul împăratului Dioclețian (284-305), care îl avea asociat la domnie pe Maximilian, cu titlul de cezar.
De atunci s-au petrecut la moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie multe minuni și tămăduiri.
După Edictul de la Milan, în anul 313, împăratul Constantin a acordat libertate religioasă creștinismului.
Ziua mutării moaștelor, 26 octombrie, 413, a devenit ziua de prăznuire a Sfântului.
Tradiția mai spune că, în locul sângelui, din trupul lui Dimitrie a început să izvorască mir frumos mirositor și tămăduitor de boli.
Înzestrat cu darul săvârșirii minunilor, Sfântul Dimitrie sau Dumitru este foarte popular în rândul credincioșilor.
Este Sfânt militar și protector al armatelor ca și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Moaștele sale se află la Tesalonic, oraș al carui ocrotitor este.
Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou – pustnic din sudul Dunării și ocrotitorul Bucureștiului, se află la Patriarhia Română, unde este organizat pelerinaj anual, din anul 1775, în zilele 25, 26 și 27 octombrie.
Sărbătoarea Sfântului Dimitrie marchează sfârșitul verii pastorale, fiind numită în popor Samedru și Ziua Soroacelor.
În această perioadă înfloresc Dumitrițele – flori care se duc de către credincioși la moaștele Sfântului Dumitru, care decorează baldachinul unde sunt amplasate sfintele moaște pentru pelerinaj.
În fiecare an, creștini de pe cuprinsul României veneau în pelerinaj la moaștele Sfântului Dumitru, de la Patriarhia Română, dar în anul 2020, numit și anul pandemiei COVID-19, pelerinajul a fost amânat pentru anii următori, la racla sfintelor moaște fiind permis accesul locuitorilor din București.
Cu toate restricțiile guvernamentale, în ziua de duminică – 25 octombrie, 2020 – s-au închinat la racla Sfântului Dumitru peste 8000 de credincioși, iar slujba de vecernie a început cu 250 persoane, pentru care au fost amplasate scaune, respectând distanțarea socială, prevăzută legal și purtarea măstii medicinale, pentru prevenirea îmbolnavirii. (Mediafax.ro)
Numele Dumitru este întâlnit în rândul bărbatilor și mai rar la femei, ca diminutiv: Demetra, Dumitra, Dumitrica, Dumitrița, Mița, care își serbează Ziua Onomastică în 26 și 27 octombrie (Sfântul Dimitrie cel Nou), cărora le urez și eu:
La mulți ani binecuvântați!
————————–
Maria FILIPOIU
26 Octombrie 2020