De-ar fi
De-ar fi să mi te-oprești în cale,
în toamna care va să vie,
Fă pasu-ncet, cu mers agale,
ascult-a vieții simfonie.
De-ar fi, cumva, să crezi că-i joc
cu umbre care te-amăgesc,
Alege, doar, drum de mijloc
drumul drept, dar creștinesc.
De-ar fi, cumva, noapte în ziuă,
și ziua s-ar preface-n noapte,
Și nori s-or năpusti, și plouă,
mă-nvăluie-n parfum de șoapte.
De-ar fi, cumva, să cazi pe gânduri,
sorbind o lacrimă de toamnă,
Citește-n stele, printre rânduri,
de-ți sunt sau nu, a vieții, doamnă.
De-ar fi, să fii cuprins de doruri,
privește cer cu stele coapte,
Ascult-ale inimii doruri,
e-nțelepciune-ascunsă-n toate:
…În toamna care va să vie,
…În umbre ce nu te-amăgesc,
…În zi, în noapte-n simfonie,
…În drumul drept, cel creștinesc.
———————————
Maria CĂLINESCU
1 septembrie 2019
Imagine: sursă internet