VINE CRĂCIUNUL
Încă o iarnă cu dalbe ninsori
Așterne troiene cu pace din cer,
Clinchet zglobiu răsună de sărbători
Sub cetini cântăm Lerui Ler.
Vine Crăciunul! Mi-e dor de părinți,
Căsuța trudită a rămas doar în gând,
Ne încălzeam la focu-i cuminți,
Pe obraz curg lacrimi dintr-un colind.
Ce mare e taina iubirii și a-ndurării,
Să o primim cu suflet curat.
Steaua răsare în ceasul chemării
Să crească pentru-un pământ netulburat.
Vine Crăciunul! De toate mi-e dor,
Flori de măr au nins pe la tâmple.
Vă dăruiesc o aripă de zbor,
Iubirea mea, ce sufletul îmi umple.
FIR DE LUMINĂ
Am tresărit în geana dimineții
Clepsidră așezată în poarta de-nceput,
Fir de lumină ce trece pragul vieții,
În cercul plăsmuirii eu n-am mai încăput.
Cu țipăt aruncat peste această lume
Am început să curg prin vadul cel îngust
Ca să privesc apusul de pe culme
Din toate câte sunt a trebuit să gust.
Mă înconjor cu zâmbet și-o vorbă înțeleaptă,
Tot ce iubesc am învelit cu aripă de zbor.
În urma mea mai crește câte-o treaptă
Pe care urc și trec… De toate-mi va fi dor!
Am curs și-mi curg destinul cu-mpăcare
Cu ce mi-e dat în suflet, cu ce țin în mână,
Din clipa tânguirii ridic o vindecare
Ca să ajung-napoi la firul de lumină.
CARTE DESCHISĂ
Nu vă uitați
la mâinile mele muncite,
cu ele frământ o pâine curată
și o împart celor ce stau
în jurul mesei
și-n adăpostul inimii mele.
Nu vă uitați,
lăsați-le să se bucure
de căușul ce mai păstrează
mireasma și mângâierea pruncilor,
truda ce-a înălțat bobul de grâu
în bătaia vântului.
Dacă n-ați cunoscut
nimic din toate acestea
și vreți să știți,
atunci când treceți
uitați-vă, ele sunt deschise
ca filele dintr-o carte.
––––––––––
Lavinia BUD
Timișoara
24 decembrie 2017