Lăcrimioara IVA: Trestie gânditoare (versuri)

Deși am retezat
lobul urechii stângi
a unui gând,
n-am reușit să pictez,
asemenea lui Van Gogh,
lanuri de grâu
sau mâncători de cartofi,
nici măcar
o floare a soarelui.
Gândurile mele suferă
de dromomanie:
se ascund atât de bine
încât, uneori, nici eu
nu le pot găsi.
Pe ale lui Balzac
le-ați găsit
ascunse în Comedia umană.
Montesquieu a lăsat
pe dalele din camera sa
urmele pașilor săi.
Și gândurile mele,
agitate fiind,
au lăsat urme pe dalele
din inima mea,
însă spiritul legilor
îi aparține lui,
nu mie.
Asemenea lui Mozart,
sunt bântuită de fantome,
însă niciuna
dintre fantomele mele
nu mă forțează
să- mi compun
propriul requiem de înmormântare.
Guy de Maupassant și-a descris
halucinațiile auditive
în nuvela „Pe apă”,
vedeniile în „Hora”.
Eu nu reușesc
să-mi descriu
halucinațiile și vedeniile.
De ce?
Pentru că Maupassant
și-a văzut „dublul”,
pe când eu
încă n-am văzut
dubla mea?
După cum poți vedea,
deși gândurile mele
au un sâmbure de nebunie,
mie îmi lipsește
genialitatea.
Poate fi și mai rău:
cineva să-mi fure
gândurile, de pildă.
Aș rămane doar o trestie.
Acum, chiar dacă nu-s geniu,
măcar gândesc.

 

Vanitate

Modelarea caracterulului,
a personalității mele,
trasarea conturului
la cele patru corpuri
(precis sunt mai multe)
pe care mi le știu,
se realizează  cu măiestrie,
de-o  mână invizibilă,
c-un șablon,
invizibil și acesta.
În cunoaşterea creştină,
cele patru corpuri sunt:
corp carnal, corp natural,
corp spiritual și corp divin.
Contururile nagâților
sunt trasate și fasonate
la perfecțiune
de aceeași  mână invizibilă
și cu același șablon invizibil.
De ce mă simt superioară
unui nagâț?

 

Cinci mentosane

*Cer aburit. Răsuflare de mânză. Se iscălesc îngeri.
*În lacrima mea întinsă între două amurguri șchioapătă o mânză!
*Îmi voi trimite inima în spatele oglinzii! Va recunoaște intrusul?
*Melancolie- în adâncul din mine cade o frunză.
*Corbul păgubaș. Mi-a furat  o lacrimă crezând-o perlă.

 

Dor

Ploaia dă sens sunetului.
Între doi stropi de ploaie
e atâta tăcere
încât  mi-e dor
să ascult
simfonia a 9-a de Ludwig van Beethoven.

 

Pictură naivă

Pietre sculptate de lacrimi.
Iau una și-o așez
în mijocul clipei.
Va fi punct de reper
pentru pești roșii.
Lebede mute
încondeiază cerul
cu versuri.
Din lemn de bambus
este fluierul timpului.
Vântul ia aminte!
Un cerb lopătar
îngenunchează
la tulpina unei sălcii,
cerându-i mâna.
Poduri de lemn și piatră,
pagode, galerii în zig-zag,
păuni, căpriori,
pruni în floare,
oglindiri de apă…
Un haos organizat
ce trebuie privit
din unghiuri diferite
pentru a surprinde armonia
las doar simțurile
să-mi pășească.
Poduri de lemn și piatră,
pagode,galerii în zig-zag,
păuni, căpriori,
pruni în floare,
oglindiri de apă…și
El, Măria Sa,Chioșcul
Mă aștepta!?!
Chioșcul înnobilează
grădina în armonia gândirii.
Mă recunosc și mă împac
cu mine însămi.
În ochii unei libelule….
strălucește luna.
Chioșcul surâde!

 

Divină-creștere

Universul-o nemărginită sală de cinema.
Pe ecranul unuia dintre ceruri,
se derulează un film: viața mea.
Îngerii stau pe nor-fotolii
și mânâncă floricele de porumb,
fără a acoperi sonorul filmului.
Toți îngerii au galactic-celularele închise.
Pentru a simți
comoditatea paradisiacă
de acasă,
nici măcar unul dintre îngeri
nu-și întinde aripile
peste un alt nor.
Viața mea este în derulare:
înfloriri, deslăcrimări,
escaladări, opintiri,
fata Morgana…
Într-o sală de cinema
se empatizează cu personajele filmului.
Îngerii își ascund emoțiile
în căușul aripei
și își țin impresiile pentru ei,
nu-și șoptesc nimic la ureche.
După terminarea vieții mele,
vor avea timp s-o facă:
o eternitate!

 

Răspuns în așteptare

Bunica împăturea  cu măiestrie
aluatul pentru  ștrudel,
cremeș și haioș.
Cu trecerea anilor
a devenit o expertă
în logaritmare.
În funcție de grosimea aluatului
și de viteza împăturirii acestuia,
calcula distanța până la lună,
soare,stele…
Pentru a calcula distanța
de la pământ și până-n rai,
de câte ori și cu ce viteză
trebuie împăturit aluatul?
Cu siguranță, bunica știe!
De câte ori și cu ce viteză
trebuie să împăturesc o clipă
pentru a calcula distanța
dintre mâine și ieri?
Sunt la  cinzeci și cinci de împăturiri.
Deocamdată!

————————–

Lăcrimioara IVA

Italia

Septembrie 2020

Lasă un răspuns