Obiectivele Mișcării de Renaștere și Eliberare Națională, după obținerea unor drepturi fundamentale și legitime ca dreptul la Limba Română, Alfabetul Latin, Suveranitatea și Independența, nu au devenit parte integrantă a programelor de guvernare care au urmat după anul 1994 și până în prezent. Cu mare întârziere și cu mari pierderi, se cere reînnodarea firului rupt, pentru a asigura continuitatea proceselor începute în anii 90, sabotate pe parcursul a zeci de ani, dar care sunt singurele ce ne garantează reîntoarcerea noastră în spațiul firesc, național și european. Manifestul de față vine să construiască o punte între obiectivele clasei politice de atunci cu forțele politice de astăzi, cele care ar urma să asigure Republicii Moldova orientarea europeană și democratică după alegerile parlamentare din anul 2018.
Criza generală, în care a ajuns societatea noastră, precum şi neîncrederea uriașă a cetățenilor în propriile forțe și în instituțiile statului, lipsa de speranță pentru o situație normală, demonstrează că Republica Moldova traversează cea mai complicată perioadă de la proclamarea Independenței din 27 august 1991. Experimentele păguboase ale guvernărilor succesive de tip „fanariot”, care au pendulat între populism și responsabilitate, între dictatură și democrație, între Uniunea Euroasiatica și Uniunea Europeană, finalizează după un sfert de veac cu o construcție statală deformată și incompletă, lipsită de conținut și trăinicie, cu exodul forței de muncă peste hotare, cu partide măcinate de interese egoiste și rupte de suferințele poporului, cu o oligarhie care amestecă afacerile cu puterea politică şi controlul mass-mediei cu activitățile rețelelor criminale, cu o societate dezbinată profund, de sus până jos, cu instituții aservite clanurilor obscure și intereselor guvernanților, dar nu cetățenilor. Mulți, foarte mulți din concetățenii noștri sunt cuprinși de disperare, de lipsa de perspectivă și de speranță, preocupați profund de neîncrederea că, ei și familiile lor, mai pot avea un viitor asigurat acasă, în Republica Moldova. Evident, a aştepta încă un sfert de veac ca să vină cineva din afară să ne organizeze societatea, iar noi între timp să ne sfâşiem reciproc, înseamnă a condamna la sărăcie totală şi la umilinţe antiumane milioane de oameni.
Din perspectiva alegerilor parlamentare din 2018, situaţia se agravează şi mai mult din cauza modificării Codului Electoral, care urmăreşte scopul păstrării la putere a forţelor oligarhice şi pro-ruse, precum şi menţinerea Republicii Moldova în zona de influenţă a Federației Ruse.
Deşi o spunem cu întârziere, mai avem o şansă, mai avem o speranță că, uniți, ne putem lua destinul în propriile mâini, că ne putem organiza pentru a demonta sistemul corupt şi a promova, la alegerile parlamentare din anul 2018, o clasă nouă de politicieni. Aceşti politicieni trebuie să ofere siguranţa că orientarea europeană, integrarea în spaţiul românesc, demontarea sistemului mafiot, creşterea bunăstării cetăţenilor şi repunerea legilor în capul mesei vor fi obiectivele de bază ale viitoarei guvernări democratice.
Situaţia în care suntem este una extraordinară şi ea necesită şi o soluţie neordinară. Conştienţi că niciun partid sau mici alianțe de partide nu pot obţine victoria în parlamentarele 2018, potrivit legii electorale a votului mixt, ba riscă să piardă și cuceririle independenței, suveranității și renașterii naționale din anii 90, venim cu următorul apel:
Subsemnaţii, un grup de deputaţi, votanţi ai Declaraţiei de Independenţă, responsabili pentru acel vot istoric, împreună cu un număr impunător de personalităţi cu contribuții substanţiale la procesele de renaștere națională și democratică, conştienţi de gravitatea momentului, care nu pot admite deturnarea cursului european al Republicii Moldova, acapararea instituţiilor statului, sărăcirea umilitoare a cetăţenilor şi depopularea acestui teritoriu, venim cu iniţiativa de creare a Mişcării Civice Europene din Republica Moldova, care ţinteşte anul electoral 2018 şi are următoarele obiective:
– Elaborarea unei platforme de dialog comun, pentru societatea civilă şi partidele politice, cu scopul atingerii unui consens naţional în privinţa ireversibilităţii parcursului european al Republicii Moldova și al idealurilor de renaștere și eliberare națională;
– Facilitarea organizării unui front electoral comun al tuturor forţelor politice şi civice, Bloc Electoral Comun, indiferent de opţiunile lor – eurostataliste, unioniste, antioligarhice – cu scopul de a menţine şi de a amplifica votul pro-european, manifestat la alegerile prezidenţiale din 2016;
– Crearea unor mecanisme pentru identificarea și selectarea candidaţilor cu integritate și meritocrație, atât din cadrul partidelor politice, cât şi din societatea civilă, pentru circumscripţiile uninominale şi lista electorală;
– Medierea întocmirii Listei Electorale Naţionale, ca unică soluţie de acumulare maximă a votului naţional pentru vectorul european al Republicii Moldova;
– Elaborarea şi aprobarea preliminară a Programului de guvernare de către Blocul Electoral Comun;
– Convocarea Marii Adunări Naţionale, pentru aprobarea finală a Listei Electorale Naţionale și a Programului de guvernare.
Suntem convinşi că doar prin unificarea forţelor naţionale, pro-europene şi antioligarhice, pe platforma lansată de Mişcarea Civică Europeană, cu participarea candidaților pe o listă electorală unică, Lista Electorală Naţională, putem salva Republica Moldova şi returna puterea suverană poporului. În caz contrar, anul 2018 poate deveni unul fatal.
Pornind de la importanţa deosebită a alegerilor parlamentare din 2018, considerăm că orice tentativă de spargere a unităţii forţelor pro-europene, echivalează cu un act de trădare naţională. Vom condamna public formațiunile politice care preferă egoismul de partid și excepționalismul individualist, fără perspectivă, împotriva unirii forțelor naționale și democratice pentru înfăptuirea idealurilor lansate de Mișcarea de Renaștere și Eliberare Națională și legiferate de Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Respectând opțiunea fiecărui cetățean și a fiecărei formațiuni politice și civice, facem apel către toţi cei care pledează cu adevărat pentru orientarea europeană a R.Moldova, să contribuie la fortificarea Mişcării Civice Europene, să devină parte componentă a acestui front comun.
A venit timpul mobilizării generale a societăţii şi a implicării fiecăruia, pentru a reda cetăţenilor încrederea în forţele proprii şi pentru a ne reîntoarce „în spaţiul istoric şi etnic al devenirii naţionale”.
Anul 2018 trebuie sa devină anul VICTORIEI, anul LIBERTĂŢII, anul în care integrarea Republicii Moldova în spaţiul ei firesc, în spațiul civilizaţiei europene va deveni ireversibilă.
Semnatari:
Gheorghe Ghidirim, Vladimir Beşleagă, Mihai Cimpoi,
academician scriitor academician
Alecu Reniţă, Anatol Ţăranu Valentin Dolganiuc
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Valeriu Muravschi, Petru Buburuz , Maria Sarabaş,
ex. Prim-ministru protoiereu, paroh artistă a poporului
Ion Neagu, Alexandru Arseni , Pintilie Pârvan,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Valeriu Troenco, Vasile Iovu, Ion Iovcev,
general de brigadă artist al poporului pedagog
Aurel Saulea, Nicolae Moraru , Vasile Para,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Anatol Petrenco, Gheorghe Raileanu , Vlad Pohilă,
doctor habilitat primar or. Cimişlia publicist
Vasile Şoimaru, Nicolae Misail, Nadejda Brânzan,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Aurelian Silvestru, Gheorghe Negru, Mircea Iuga,
doctor în pedagogie doctor în istorie ex. Procuror general
Elena Balan, Ion Tănase, Dumitru Todoroi,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Anatol Vidraşcu , Ion Negrei, Vasile Bahnaru,
director editura „Litera” istoric doctor habilitat
Ion Palii, Ion Mereuţă, Ion Madan,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Ion Şişcanu , Nicolae Enciu , Alexandru Gorgan,
doctor habilitat doctor habilitat colonel în rezervă
Mircea Rusu, Ion Eremia, Ion Buga,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Teo-Teodor Marşalcovschi, Lidia Pădureac, Eleonora Cercavschi,
doctor, conferentiar doctor, conferenţiar pedagog
Ion Negură, Sava Platon, Teodor Macrinici,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Anatol Rurac, Mihai Roşcovan, Iulian Filip,
pictor doctor în economie scriitor
Ion Munteanu, Petru Munteanu, Gheorghe Trestianu,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Nicolae Negru, Simion Zamşa, Petru Grozavu,
publicist pictor jurnalist
Boris Carandiuc, Dumitru Noroc, Zosim Bodiu,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Mariana Ţăranu , Petru Macovei, Gheorghe Costandache,
doctor în istorie dir. executiv API doctor în economie
Pavel Bejenuţă, Mihai Druţă, Vasile Sajin,
votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei votant al Declaraţiei
de Independenţă de Independenţă de Independenţă
Mircea V. Ciobanu, Valeriu Dulghieru , Ion Iachim,
scriitor doctor habilitat prozator
Eugenia Bulat , Vlad Caragea, Nicolae Tudose,
poetesă activist civic votant al Declaraţiei
de Independenţă
Ignat Vasilachi , Nicolae Rusu, Gheorghe Budeanu,
votant al Declaraţiei scriitor publicist
de Independenţă
Viorel Cojocaru, Vasile Grozav,
Preot ex. deputat