ÎNGEMĂNARE
Eu te-am creat din clipe de-așteptare,
Din dor nebun ce nu-și găsea liman,
Te-am scurs nectar dintr-un potir de floare,
Și mi te port în suflet pe viață talisman…
Respiri acum prin mine și eu cu tine-odată,
Ca pruncul care-n pântec adoarme legănat,
Noi doi suntem hlamida în iarna cea curată,
Ce-acoperă suflarea c-un vis din cer furat…
Ni-e clipa-ngemănată de-o zbatere de-aripă
A unui flutur care își simte-ncet plecarea,
Și timpul lui se scurge, lăsându-i doar în pripă
Iubirea s-o culeagă, de unde cântă zarea…
Tu n-ai să ai vreodată un trup numai al tău!
Din dorurile mele te-ai înălțat un laur..
Ți-am dat numai speranța ca să alungi ce-i rău.
Sunt bardul care-n versuri a devenit un faur…
––––––––––––––
Jane CRIȘAN
Seattle,WA,USA
Din vol.”Sarutul spinului”
Foarte frumoase versuri ! Felicitari !
Mulțumesc !
Daruita cu drag!
Multumesc mult!