Iurie BRAȘOVEANU: Poesis

21-223x300 Iurie Brasoveanu

Motto:

                ,,Taină duhovnicească! A ta glăsuire trâmbițează-n ecouri a doua venire!” Iurie Brașoveanu

 

DE CE ?

 

De ce nețărmurirea mă-nconjoară

Și iar in jurul meu e vânt pustiu?

Îmi desenez corabia pe Mare

Și în lumina umbrelor eu scriu.

 

De ce mă pierd când lipsa-i mă-nfioară

Și sunt ca frunza ninsă pe-al meu val?

Când noaptea se aprinde visu-mi arde

Și rătăcit departe-s de-al meu mal.

 

Cea mai frumoasă clipă de ce zboară

Și de pe sfânta vieții eu cobor?

O, văd căzând oglinzile în mare

Și zilele plângând în mine mor!

 

De ce furtuna se agită iară

Si arde pânza vieții la catarg,

Apoi, când bezna rece-n mine adoarme

Sunt aruncat de soarta mea în larg?

 

De ce sunt picătura-n marea vieții

Și mă dizolv ca boarea de parfum?

Nemărginirea rece mă-nconjoară,

Iar malul meu demult a ars în scrum.

 

 

LUMINA DIN UMBRA

 

Sunt o sclipire ce te înconjoară,

Văd din lumina umbrelor cum vii

În cartea sfânt-a vieții mele care

Din soarta ta cu lacrima o scrii.

 

De ce te pierzi, chiar nu mă simți aproape?

Sunt perla ta ascunsă într-un val

Si cântul meu în ale tale ape

E clinchetul din sunet  de chimval.

 

La tine vin prin roua dimineții,

Sunt rugaciunea, tu  îmi eşti altar

Sfințindu-ne-n mirajele din ceruri

Prin constelații fără de hotar.

 

Privirea-mi te cristal te înfăşoară,

Eu sunt oglinda la al tau catarg

Şi strălucind pe fața ta din mare,

Te duc pe raza mea departe-n larg.

 

Lumina sunt în umbra vieții tale,

Te-am renăscut, făclia mea, din scrum ,

Sunt strălucirea ce te înconjoară

Iar tu la sânul meu dulce parfum.

 

 

OCHII MEI

 

Ochii mei privesc la stele,

Cum și ele mă privesc,

Eu cu dor mă uit la ele,

Ele-mi spun că mă iubesc.

 

Li-i iubirea tăinuită

Cum e tainic și-al meu dor.

Într-o viată necajită

Visele în chinuri mor.

 

-Stele cu făclii aprinse,

Voi ve-ți tăinui în veci

Ale mele doruri stinse

De sub lespezile reci?

 

-Tainic te-om iubi cu doruri

Chiar fiind tu în mormânt,

Căci cu lacrime de stele

Ai trăit tu pe pământ.

 

Ah! Mormânt fără de șoapte

Între bezne tăinuit,

Tu vei fi eterna noapte

Și un somn din infinit.

———————————–

Iurie BRAȘOVEANU

Torino, Italia

27 noiembrie 2017

Lasă un răspuns