Irina Lucia MIHALCA: Timpul și noi…(poeme)

Timp carnivor, fără timp

 

Timpul ni s-a depărtat treptat, treptat,
ne-am fărâmat puţin câte puţin,
în urma noastră a rămas totul,
agonia inimilor

e doar durerea prezentului.

Poate ne vom reîntâlni
într-o toamnă-primăvară
cu fum de frunze şi parfum de vis.

Îmi vei strânge mâna fără să te ştiu,
fără să mă ştii,
vom fi, iar, copii târzii,
într-un alt vis, într-o nouă viaţă.

 

Timp de-amintire, timp de uitare

 

Era un timp când alergam spre tine,
un timp dilatat ce ne-mbrăţişa în secundele lui.
Era un timp când doar lumina din noi conta,
când odată privirile întâlnite,
metamorfoza lui Eu ce devenea Tu acţiona instantaneu,
când te mirai că-ţi revedeai, inexplicabil,
imaginea ta pe chipul meu,
impregnată de adierea blândă a zefirului,
a apei reflectată de-oglinda sufletului nostru.

Era un timp când încă nu ne-am îndepărtat, rănindu-ne,
devenind un alt timp.

Doar Helios surâde…
Ştie el ce ştie!

 

Timpul şi noi cei rămaşi în ochiul furtunii

Nimic nu mai pare ce-a fost,
nimic nu mai e în ordine.
Ne întrebăm:

Unde oare ne-a fost să ajungem?
pierduţi într-un spaţiu fără spaţiu
mai îndurăm un timp.

Evacuaţi în locuri rarefiate,
plutim fără ancore.
Ne menţinem echilibrul în aşteptarea

unei lumi ce nu se mai potriveşte
cu piesele noului puzzle.

Agăţaţi de fiecare speranţă, rug, rugă,
scenariul nu se mai respectă,
actorii-şi pot continua drumul separării

purtând aceleaşi măşti,
baricadaţi în buncarele fricii
nici ei nu ştiu ce mai aşteaptă.
Deschizând cufărul cu vise,

piesa se rescrie
la dorinţa actorilor din ochiul furtunii.

Conduşi în zone purificate
se reîntorc firesc în curentul vieţii,
cu fiecare respiraţie,
cu noi vibraţii,

cu roluri simple,
fără efort,
spre autenticul sine,
spre farul luminii interioare,
spre a crea în viitoare vremuri.

Capitole vechi,

un sfârşit al trecutului,
o moarte de final se încheie fără regrete.

Tineri călători purtaţi în locuri noi,
pe unda inimii liantul

şi puntea de legătură
între propriul spaţiu şi ceilalţi ,
centraţi şi în ochiul furtunii.

Întoarce-ţi privirea spre tine!

————————————

Irina Lucia MIHALCA

București

3 noiembrie, 2018

 

Lasă un răspuns