Cădere
Cad frunzele din șevalet
În palma timpului
Discret
Din zări cu ceață amestecate
Cad lacrimi reci
Întunecate
Din nopți se risipesc pe rând
Visuri ce ne-au văzut
Murind
În pieptul nostru încet se sting
Doruri ce s-au născut iubind
Și plâng
Din zborul rătăcit de vise
Promisiunile făcute
Cad rănite
Ne regăsim târziu și triști
Din cer în colivii închiși
Și obosiți
În geamul timpului se zbate
Viața visând la libertate
Și cade
Și amețiți de atâtea vise
Cădem și noi spre țărmuri surde
De dorințe
Aripi de vânt din când în când
Mai răscolesc al vieții stins
Cuvânt
––––––––––-
Ileana VLĂDUȘEL
24 aprilie 2020