Harry ROSS: Aforisme

Deși e sfântă, tăcerea mă înspăimântă.

*

Prețuim soarele pentru că emite  energie și lumină. Fără el, în univers  n-ar fi viață nici o picătură.

*

Mă întorc în vechime și mă întreb de ce s-au ivit conflictele, când toți erau egali  în sărăcie și belele.

*

Globul pământesc un univers  în sine, cu o civilizație milenară, bogății naturale excepționale și resurse umane inegalabile.

*

Palatul prezidențial e mai impunător decât cel care stă în interior.

*

Omul clădește o lume și nu-i capabil să-și clădească propria personalitate.

*

Dar nici zonele sterpe nu sunt neglijabile.

*

Armele-s periculoase și când stau în magazie, dar mai ales când ies la bătălie.

*

Omul trăiește în cutii de chibrite și se miră că  focul vine peste el  nepoftit.

*

Cu toate că nu se citește, târgurile de carte de o mare afluență au parte.

*

De regulă, vinovații nu-și recunosc vinovăția, ba cred că un țap ținut să le dea în cap.

*

Căzând de pe soclu,  nu te mai cunoaște nici tata socru.

*

Te uiți adesea după o fătucă faină și te întrebi gânditor: oare cu cine s-o fi iubind în taină?

*

Avem obiceiul de a exagera orice clipă grea, chiar dacă n-a fost așa de rea.

*

Sunt zile când totul pare întunecat, până și albul dinților al șefului de stat.

*

Dacă scad din vârstă zilele  bocite, ajungi la vremea când umblai  în scutece.

*

Înconjurați de dușmani și dușmănii, de  veșnice tentative de război, ne trăim viața ca niște eroi.

*

Toamna aduce o speranță pe care iarna o îngheață.

*

Târâș, hățiș, tot ajungi la luminiș.

*

În fața manifestărilor de rasism și  ură, avem o atracție foarte  dură.

*

Există un așa-zis spirit de turmă, când mulțimea îi urmează nu pe cei dintâi, ci pe cei din  urmă.

*

Ești fericit în cuibul tău cât timp nimeni nu-ți stă în drum, iar din cuvintele rostite nu ies rotocoale de fum.

*

Cu albina facem târgul cel mai bun. Ea ne dă miere, iar  în schimb nimic nu cere.

––––––––––

Harry ROSS

Israel

2 iunie, 2018

Lasă un răspuns