Mă rescriu de la-nceput…
Te mai caut în iubire, prin declin în germene,
O scânteie reaprinsă, palmă peste orizont,
Mă rescriu de la-nceput într-un bob de cremene,
Printre vreascuri răscolind, amânările-n acont….
Mă dezmint de superstiții și de lamele de foc,
Repetându-mi amăgirea necuvintelor ce-mi ard,
Îmi conjur peste destin, răstignirea mea, în loc
De înstrăinări absurde, prefăcându-mă-n hazard.
Și astenic mă cuprinzi, îmi pui chingă peste doruri,
Ca o rugă necuprinsă, ce prin sabii a-nviat,
De-ndoieli ce au rămas, stinse-n ascuțite zboruri,
Cand zenitul meu albastru, tu… “Asura” l-ai tăiat!
Dar în mine te cuprind, gust sărat ce mă menține…
Și voi fi așa desculță, flori în salbe la picioare,
Eu, iubind prea fără tine, însă tot ce te conține…
Tu, iubind-mi pătimirea… dramelor în așteptare!
—————————-
Gia STANCULET
24 aprilie 2019