Cugetări (5)
(Din ciclul „Insomnii îmblânzite” )
Dacă s-ar cerne, vorbele ar da multă tărâţă.
*
Cele mai grele vorbe au un corp uşor: „DA” şi „NU”.
*
Adjectivele sunt cele mai frecvente instrumente ale ipocriziei.
*
“Vorbele dulci” produc şi ele simptome diabetice.
*
Când Dumnezeu a creat omul, i-a dat și vorbirea cea aflată în consonanţă cu paradisul edenic. Vulgarizarea graiului a început odată cu păcatul originar.
*
“Cel care striga în pustie” nu vorbea şi… în deşert.
*
Vorbele rele se leapădă greu de timbrul vocii care le-a rostit.
*
Cuvintele tăioase sunt rezultatul unei limbi ascuţite.
*
Vorbele pe ocolite ajung la destinaţie… obosite.
*
De-ar fi fost vorbirea numai din vocale, omul ar fi stat prea mult cu gura căscată. Născocind consoanele, şi-a îmblânzit acest disconfort.
*
Fără vorbe, pereții n-ar mai avea urechi, dar ar face… ochi.
*
Tăcerea e adesea laşă şi rareori glorioasă.
*
Tăcutul are vorbele în stoc, iar limbutul – pe tarabă.
———————————
Gheorghe PÂRLEA
4 martie 2019
Imagine internet